Avangarda românească din 1933-1941 și legăturile cu mișcarea suprarealistă internațională
Avangarda românească din 1933-1941 și legăturile ei cu mișcarea suprarealistă internațională sunt prezentate în expoziția „Laboratorul de investigație suprarealistă: București 1933-1941ˮ, deschisă la Institutul Cultural Român din București în perioada 3 – 15 decembrie.
Activitatea unor creativi care au format un „laborator de investigație suprarealistă” în București între anii 1933-1941 este reconstituită prin documente de arhivă, corespondență și memorabilia, ilustrând atât legăturile grupului cu mișcarea suprarealistă internațională, cât și provocările cu care s-au confruntat artiștii în contextul ascensiunii extremei drepte și a antisemitismului.
Expoziția stă mărturie pentru fenomenul continuității experimentelor suprarealiste în spațiul românesc, într-un context politic socio-cultural de mari turbulențe politice și sociale.
Expoziția este curatoriată de Cosmin Năsui și are loc în anul în care este marcată cea de-a 100-a aniversare a suprarealismului. Un tur ghidat de curator are loc în 10 decembrie, începând cu ora 18:30. El va aduce în prim-plan o verigă esențială în evoluția și continuitatea suprarealismului din România interbelică.
Experimente vizuale și literare
Sub îndrumarea lui Victor Brauner, proaspăt reîntors de la Paris în anul 1935 și membru al cercului lui André Breton, tineri artiști precum Hedda Sterne, Théodore Brauner, Medi Wechsler Dinu și Jules Perahim au creat, în atelierul Heddei din strada Teodor Ștefănescu nr. 6, un impresionant corpus de lucrări: 389 de experimente vizuale realizate prin tehnica „Cadavre(s) Délicieuxˮ, 25 de experimente literare și opt piese de teatru suprarealist.
Expoziția, unul dintre rezultatele unei cercetări de istoria artei începute în 2014, reconstituie pentru prima dată istoria acestui laborator artistic, denumit astfel de poetul Gheorghe Dinu (alias Stephan Roll) și care reprezintă veriga lipsă între cele două valuri ale suprarealismului românesc.
„Un joc-miracol, de halucinante surprizeˮ – așa descria poetul Gheorghe Dinu / Stephan Roll experimentele artistice care au avut loc în atelierul artistei Hedda Sterne din București, între anii 1933-1941. Denumit astfel de poetul Stephan Roll, „Laboratorul de investigație suprarealistăˮ a reprezentat un nucleu artistic informal care a activat în București între anii 1933-1941, reunind artiști precum Hedda Sterne, Victor Brauner, Théodore Brauner, Medi Wechsler Dinu și Jules Perahim. Grupul s-a format în contextul dezintegrării cercului din jurul revistei „unuˮ și a fost puternic influențat de prezența lui Victor Brauner în București, între 1935-1938.
Două valuri de suprarealism în România
Cercetarea literară apreciază că suprarealismul a cunoscut în România două valuri. Primul val s-a aglutinat în jurul unor reviste precum „unu” (cu apariție între aprilie 1928 și decembrie 1932), cu sateliți precum „Alge” (1930-1933), „Muci” (1932) și „Viața imediată” (1933). O parte a membrilor „Alge”, „Muci” se vor regăsi în grupul suprarealist român „Infra-noir” (activ între anii 1941 – 1948), considerat de istoricii literari ca reprezentând al doilea val.
Formula aceasta de laborator satelitar reprezintă veriga lipsă dintre cele două valuri, acoperind perioada 1933 – 1941 și stă mărturie pentru dinamica continuității experimentelor suprarealiste în spațiul românesc, într-un context politic socio-cultural de mari turbulențe politice și sociale. Membrii grupului, majoritatea foarte tineri la acea vreme, cu vârste între 18 și 25 de ani, au dezvoltat o abordare specială a suprarealismului, concentrându-se pe cercetarea intuitivă a subconștientului și pe destructurarea textului și a imaginii, mai degrabă decât pe un program teoretic asumat. Deși una dintre caracteristicile suprarealismului este considerată a fi opera colectivă, cercetarea istorică asupra manifestărilor suprarealismului din Bucureștiul interbelic s-a concentrat mai ales pe contribuțiile și participările individuale la acest fenomen socio-cultural.
Expoziția poate fi vizitată, în perioada 3 – 15 decembrie 2024, în Sala Mare a ICR, de luni până duminică, între orele 10:00 și 19:00.
