Simboluri naționale și noile forme de populism, la 2/3 galeria
Seria de expoziții și dezbateri „În umbra steagului: dialoguri pentru democrație” debutează în 29 aprilie, la 2/3 Galeria din București, cu expoziția „Țesuturi ale apartenenței”, deschisă până la 30 mai.
Acesta este primul capitol al unui proiect care reunește artiști și teoreticieni într-o reflecție comună asupra felului în care simbolurile naționale, imaginarul identitar și noile forme ale populismului reconfigurează astăzi spațiul public.
Programul bucureștean va fi completat de o dezbatere cu istoricul Eric Storm, artistul Daniel Andújar și curatorul Alec Bălășescu (în 27 mai), precum și de ateliere susținute de Daniel Andújar și Cătălin Rulea, care extind expoziția într-o platformă de reflecție și schimb direct cu publicul.
Artiști: Daniel Andújar (SP), James Clar (USA), Chus García-Fraile (SP), Ferenc Gróf (HU), Igor Grubić (HR), Andreea Ilie (RO), Pravdoliub Ivanov (BG), Radu Jude (RO), Cezar Lăzărescu (RO), Glenda León (CU/SP), Ciprian Mureșan (RO), Dan Perjovschi (RO), Ghenadie Popescu (MD), George Roșu (RO), Cătălin Rulea (RO), Avelino Sala (SP), Michael Schäfer (DE), Sasho Stoitzov (BG), Mona Vatamanu & Florin Tudor (RO). Curator este Alec Bălășescu.
„Nu există o capcană mai mare decât capcana identității — s-ar putea spune după o reflecție asupra revenirii obsesive și periodice la întrebarea apartenenței. Ultimii 40 de ani, în special după căderea Zidului Berlinului, apogeul teoriei post-coloniale și răspândirea ideilor neoliberale în societate, au fost marcați de reconfigurarea conceptelor de identitate — de la fluiditatea mișcărilor globale accelerate în anii ’90, la osificarea în categorii ontologice a anilor 2020, trecând prin cristalizarea identității ca opoziție față de ideologii și propuneri politice locale sau globale. Această expoziție, care deschide o serie de manifestări internaționale, reunește artiști consacrați și meditațiile lor asupra simbolurilor apartenenței; în mod special, dar nu exclusiv, steaguri. Culorile și formele, de obicei pe suportul material al unui textil, generează un fel de țesut exterior al identității politice și al apartenenței emoționale, cu care mulți se raportează organic. Expoziția invită vizitatorii să extragă sens din reinterpretarea unor astfel de simboluri ale apartenenței, ca și cum ar efectua o intervenție chirurgicală pe cord deschis / cu emoțiile la vedere, cu scopul de a investiga clinic propriile țesuturi ale apartenenței”, spune Alec Bălășescu.
