Bauhaus – Istorie, caracteristici și artiști

Bauhaus este un curent artistic manifestat în arhitectură și amenajările interioare, care pune accent pe funcționalitate, renunțând la ornamentația specifică artei. Bauhaus apropie construcția sau obiectul creat de funcția de bază, făcându-le accesibile maselor și universale, ca parte a unui stil internațional.

Despre Bauhaus

Bauhaus este un curent artistic care nu-și găsește locul în muzeele lumii, ci în casele noastre, în ceea ce folosim și în spațiile practice în care ne desfășurăm activitatea. Este o formă de exprimare în construcția clădirilor, a mobilierului și a obiectelor strict necesare unei existențe civilizate, în care accentul cade pe utilitarism – prepararea și servirea hranei, odihnă, relaxare, igienă, spații de depozitare, de conviețuire împreună cu familia și, eventual, cu animale de companie.

Ce este Bauhaus?

Bauhaus a apărut în secolul al XX-lea, după Primul Război Mondial, în Germania și se traduce ad litteram prin „construcție de casă”. Manifestat în principal în arhitectură, Bauhaus și-a extins concepția utilitaristă și în amenajările și decorațiunile interioare, artele plastice și sculptură.

Perioada Bauhaus

Perioada curentului Bauhaus se întinde din 1919, când arhitectul german Walter Gropius a înființat Staatliches Bauhaus, o școală de arhitectură și design menită să aducă un suflu nou în aceste domenii, dezbrăcându-le de ornamentație și reducându-le la esența lor practică, aceea de a asigura un cadru pentru existența de zi cu zi a oamenilor, până în 1933.
Grupul de adepți ai acestei orientări artistice a activat în trei orașe, în trei intervale:

• Perioada Weimar (din 1919 până în 1925): o școală cu abordare interdisciplinară, în care studenții învățau arhitectură, lucrul cu metalul, ceramică, țesături, realizarea de mobilier.
• Perioada Dessau (1925-1932): orientarea către produse cu fabricație industrială, destinate maselor. Aici se construiește celebra clădire Bauhaus, reprezentativă pentru crezul artistic al curentului.
• Perioada Berlin (1932-1933): ultima fază a mișcării cu orientare internaționalistă, considerată de fasciști drept comunistă și, ca urmare, închisă de poliție și de SA (organizația paramilitară Sturmabteilung).

Caracteristicile Bauhaus

Bauhaus se caracterizează prin linii geometrice drepte în construcția clădirilor, mobilier minimalist, fără decorațiuni și accentul pe utilitarism. Curentul este caracterizat drept o îmbinare a mișcării Arts&Crafts cu modernismul, reținând de la acestea aspectul practic, meșteșugurile și o întreagă concepție legată de existența și confortul cotidian.

Bauhaus contestă, inovează, insistă pe apropierea formei de accesibil și utilitar, pe folosirea de către mase. Îi datorăm curentului clădirile luminoase, cu multă sticlă pe fațade, senzația de spațiu neîngrădit de ornamente, minimalismul și simplitatea care elimină complicațiile din mediul în care oamenii își desfășoară activitatea și în care trăiesc în propriile locuințe.

Pentru că utilul este legat în mare parte de confort, arhitecții și designerii Bauhaus îndulcesc liniile drepte din amenajările interioare cu texturi blânde, țesături din stofă, catifea sau pluș, în timp ce unele clădiri sunt prevăzute cu balcoane rotunjite.

Bauhaus în arhitectură

În arhitectură, Bauhaus înseamnă forme geometrice armonioase, proporții echilibrate și accentuarea funcționalității. Spații largi, deschidere, multă sticlă și interioare luminoase și clare.

• Walter Gropius a dat tonul mișcării. Clădirea Bauhaus din Dessau (1926) condensează aproape programatic tot ce propune curentul: volume clare, fațadă-cortină din sticlă pentru ateliere, circulații lizibile, planuri deschise și o structură care arată fără teamă cum este făcută. În același spirit, ansamblul locuințelor pentru profesori – Casele maeștrilor – și cartierul Törten din Dessau explorează locuirea standardizată, repetabilă, gândită pentru serii industriale și bugete realiste.
• Hannes Meyer a împins și mai ferm linia socială a școlii: arhitectura, spunea el, trebuie să pornească de la nevoile reale ale oamenilor, nu de la lux. Școala Sindicatelor ADGB de la Bernau (1928-1930, cu Hans Wittwer) rămâne un studiu exemplar de funcționalitate, lumină naturală, circulații eficiente și economie de mijloace, la care se adaugă atenția pentru igienă, sport și viață comunitară.
• Ludwig Mies van der Rohe a rafinat această austeritate până la o eleganță esențială. Deviza „Less is more” se citește în Barcelona Pavilion (1929) și în Vila Tugendhat din Brno (1930): spații fluide, detalii impecabile, structuri metalice subțiri care susțin suprafețe vitrate ample.

Bauhaus în designul interior

În design interior, datorăm mișcării Bauhaus minimalismul, liniile simple, geometrice, stilul industrial în amenajări și înclinația către valorificarea la maximum a spațiului disponibil, ordine și claritate. Muchiile drepte și austere sunt combinate cu texturi confortabile, matlasate, plușate sau pufoase în scaune, fotolii, canapele și paturi.

• Marcel Breuer, format la Bauhaus, a transpus claritatea structurală în obiecte de mobilier. Scaunele din țeavă de oțel – „Wassily” (B3) și „Cesca” – au devenit alfabetul unei interioare moderne: rezistente, ușoare, multiplicabile industrial.
• Georg Muche a proiectat clădirea Haus am Horn din Weimar (1923), prima casă-manifest a școlii, în care planul compact, fluxurile simple, întâlnesc mobilierul integrat, ca experiment de locuire pentru viața de zi cu zi.

Bauhaus în pictură și arta grafică

În pictură, curentul Bauhaus se manifestă tot prin forme geometrice suprapuse, dând impresia de tridimensionalitate, reprezentări abstracte și uneori simbolice.

• Wassily (Vasili) Kandinsky este unul dintre artiștii care au pictat în această manieră. Lucrarea lui „Yellow-Red-Blue” (1925), spre exemplu, este o compoziție mare, abstractă, care pune în tensiune partea stângă, geometrică și luminoasă (forme rectangulare în culori primare), cu partea dreaptă, curbilinie, mai întunecată și biomorfă.
• Joost Schmidt este creatorul afișului expoziției Bauhaus din 1923, un manifest grafic al școlii: compoziție geometrică austeră (cerc roșu, forme rectangulare, axe oblice), tipografie sans-serif experimentală și ierarhie clară a informației.

Artiști celebri ai curentului Bauhaus

Un rezumat rapid al liniei dure a curentului Bauhaus ar include patru creatori care au transformat principiile în clădiri, obiecte și un mod de a proiecta.

• Walter Gropius – Bauhaus Dessau (1926) și locuințele Törten: manualul vizual al școlii.
• Hannes Meyer – Școala Sindicatelor ADGB, Bernau: funcționalism social, arhitectură pentru oameni obișnuiți.
• Ludwig Mies van der Rohe – Pavilionul Barcelona și Vila Tugendhat: eleganța structurală dusă la esență.
• Marcel Breuer – scaunele tubulare „Wassily” și „Cesca”, apoi arhitectură cu aceeași rigoare sinceră.

Lucrări celebre în stilul Bauhaus

Dincolo de teorie, Bauhaus a rămas în istorie prin lucrări care au transformat principiile în spații, obiecte și moduri de locuire. Mai jos, câteva repere canonice.

• Clădirea Bauhaus, Dessau (1926) — Walter Gropius

Manifestul construit al școlii, clădirea Bauhaus din Desau înseamnă volumetrie clară, fațadă-cortină care inundă atelierele cu lumină, circulații logice și planuri deschise. Construcția exprimă onest materialul și structura, elimină ornamentul și fixează obiective replicabile industrial. Legătura dintre ateliere, cămin și administrație devine diagramă funcțională vizibilă, un model pentru campusuri și clădiri contemporane.

• Haus am Horn, Weimar (1923)

Haus am Horn din Weimar, prima casă-manifest a școlii, testează locuirea modernă: plan compact în jurul livingului central, fluxuri scurte între bucătărie, baie și dormitoare, mobilier integrat și suprafețe ușor de întreținut. Prototip gândit pentru producție de serie, demonstrează cum standardizarea poate crește calitatea, menținând costurile sub control și confortul zilnic ridicat pentru utilizatori obișnuiți.

• Școala Sindicatelor ADGB, Bernau (1928-1930) — Hannes Meyer, Hans Wittwer

Funcționalism social pur: săli de curs luminoase, internate aerisite, spații pentru sport și refacere, rețele de circulație clare. Proiectată din nevoile reale ale utilizatorilor, clădirea Școlii Sindicatelor ADGB pune pe primul plan igiena, economia de materiale și întreținerea facilă. Detaliile constructive devin expresie estetică, iar organizarea modulară susține extinderea și adaptarea în timp, fără intervenții costisitoare.

• Scaunul „Wassily” (B3) — Marcel Breuer

Emblematic pentru mobilierul Bauhaus, scaunul Wassily, construit din țeavă de oțel îndoită și piele, este ușor, rezistent și perfect pentru producția în serie. Elimină masa inutilă, păstrând confortul și proporția. Designul dezvăluie vizibil structura de susținere, iar posibilitatea demontării și reparațiilor îl fac durabil, definind un standard pentru interioarele moderniste și contemporane, folosite pe scară globală.

Concluzii

Bauhaus a dezvoltat o disciplină a proiectării, în care ideea pornește de la viața reală și ajunge la formă, de la materialul onest la serie industrială. Ne-a lăsat clădiri luminoase, obiecte inteligente și principii sănătoase, care nu îmbătrânesc. Cât timp vom căuta spații clare, practice și corecte, Bauhaus rămâne actual. Mai mult decât un stil, Bauhaus este metoda prin care utilul devine frumos și accesibil.