Bienala de Arhitectură Veneția 2023 – Carnaval al ideilor pentru viitor
Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023 va fi structurată pe segmente, va cuprinde din nou Pavilionul de artă aplicată și printre premiere se numără programul dedicat studenților și un „carnaval al ideilor”.
Tema este „Laboratorul viitorului/ The Laboratory of the Future”, aleasă de curatoarea Lesley Lokko, lineup-ul va cuprinde 89 de participanți, iar focusul va fi pe Africa, ca protagonist al viitorului.
Cea de-a 18-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția va avea loc în perioada 20 mai – 26 noiembrie 2023, în mai multe spații din orașul italian.
Expoziția va fi concepută ca un atelier, un laborator, iar arhitecții și specialiștii din discipline creative sunt invitați să prezinte exemple din practicile lor contemporane, care să permită publicului să își imagineze ce poate aduce viitorul.
Bienala de Arhitectură va cuprinde, ca de obicei, participări naționale și evenimente colaterale organizate de instituții internaționale.
Președintele La Biennale di Venezia, Roberto Cicutto, și Lokko au vorbit, în prezentarea făcută pe 21 februarie, despre „practicanți”, ca termen ce poate descrie amplu activitatea, și nu neapărat despre „arhitecți”.
„Este imposibil să contruim o lume mai bună, dacă nu ne-o putem imagina”, a punctat Lokko.
Vor lipsi anul acesta pavilioanele Rusiei și Ucrainei. Cel al Rusiei a fost închis în 2022 de curatorii pavilionului, însă despre cel al Ucrainei, președintele Roberto Cicutto a precizat: „M-am gândit că până la inaugurarea expoziției se va fi încheiat războiul. Nu avem, astfel, un pavilion al Ucrainei”.
Combaterea schimbărilor climatice, obiectiv crucial
Aceasta va fi și prima ediție a bienalei care va obține neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, a spus Cicutto.
La Biennale di Venezia lucrează în mod concret pentru atingerea obiectivului crucial de combatere a schimbărilor climatice, promovând un model mai sustenabil pentru proiectarea, instalarea și funcționarea tuturor evenimentelor sale. În 2022, La Biennale a obținut această certificare pentru toate evenimentele pe care le-a organizat în acel an. Acest lucru a fost posibil prin colectarea atentă a datelor privind cauzele emisiilor de CO2 generate de evenimentele în sine și prin adoptarea de măsuri în consecință. Întregul proces de obținere a neutralității emisiilor de dioxid de carbon, desfășurat în conformitate cu standardul internațional PAS2060, a fost certificat de RINA.
Pentru toate evenimentele, cea mai importantă componentă a amprentei globale de carbon implică mobilitatea vizitatorilor. În acest sens, La Biennale se va angaja din nou în 2023 într-o campanie de comunicare pentru a sensibiliza publicul participant, începând cu cea de-a 18-a Expoziție Internațională de Arhitectură, care va fi prima expoziție majoră din această disciplină care va testa pe teren procesul de realizare a neutralității în materie de carbon, reflectând, în plus, asupra temelor decolonizării și decarbonizării.
Agent al schimbării și proiecte speciale
Expoziția internațională este văzută de Lokko,prima femeie de culoare care organizează Bienala de Arhitectură, drept „agentul de schimbare”.
„Ce înseamnă să fii «un agent al schimbării»?”, s-a întrebat ea. „În ultimele nouă luni, în sute de conversații, mesaje text, apeluri Zoom și întâlniri a apărut de nenumărate ori întrebarea dacă expozițiile de o asemenea amploare – atât din punct de vedere al emisiilor de carbon, cât și al costurilor – sunt justificate. În luna mai a anului trecut, m-am referit de mai multe ori la expoziție ca la «o poveste», o narațiune care se desfășoară în spațiu. Astăzi, părerea mea s-a schimbat. O expoziție de arhitectură este atât un moment, cât și un proces. Își împrumută structura și formatul de la expozițiile de artă, dar diferă de artă în moduri critice care trec adesea neobservate. În afară de dorința de a spune o poveste, aspectele legate de producție, resurse și reprezentare sunt esențiale pentru modul în care o expoziție de arhitectură vine pe lume, dar sunt rareori recunoscute sau discutate. Încă de la început, a fost clar că gestul esențial al Laboratorului viitorului va fi «schimbarea»”.
O premieră o reprezintă și faptul că Africa și diaspora africană sunt în prim-plan.
„Pentru prima dată, lumina reflectoarelor a căzut asupra Africii și a diasporei africane, acea cultură fluidă și încâlcită a persoanelor de origine africană care acum se întinde pe tot globul. Ce dorim să spunem? Cum va schimba ceva ceea ce spunem? Și, poate cel mai important dintre toate, cum va interacționa ceea ce spunem noi cu ceea ce spun «ceilalți» și cum se va inspira din ceea ce spun «ceilalți», astfel încât expoziția să nu fie o singură poveste, ci mai multe povești care să reflecte caleidoscopul fascinant și minunat de idei, contexte, aspirații și semnificații care reprezintă fiecare voce care răspunde la problemele timpului său?”.
Ea a continuat: „Se spune adesea că cultura este suma totală a poveștilor pe care ni le spunem nouă înșine, despre noi înșine. Deși este adevărat, ceea ce lipsește din această afirmație este orice recunoaștere a cine este acel «noi». În special în arhitectură, vocea dominantă a fost, din punct de vedere istoric, o voce singulară, exclusivistă, a cărei rază de acțiune și putere ignoră pături imense ale umanității – din punct de vedere financiar, creativ, conceptual – ca și cum am fi ascultat și vorbit într-o singură limbă. Prin urmare, «povestea» arhitecturii este incompletă. Nu greșită, dar incompletă. În acest context, în special, expozițiile contează”.
Bienala, secvențiată
Bienala de Arhitectură de la Veneția de anul acesta va reuni 89 de participanți, jumătate dintre aceștia fiind femei, iar media de vârstă fiind 43 de ani.
„Laboratorul viitorului” va fi o expoziție în șase părți. Ea include 89 de participanți, dintre care peste jumătate sunt din Africa sau din diaspora africană. Vârsta medie scade la 37 de ani în cadrul Proiectelor speciale ale curatorului, unde cel mai tânăr participant are 24 de ani.
În plus, 46% dintre participanți consideră educația ca fiind o formă de practică și, pentru prima dată, aproape jumătate dintre participanți provin din cabinete individuale sau studiouri de cinci persoane ori mai puțin. În toate părțile „Laboratorului viitorului”, peste 70 % dintre exponate sunt realizate de practici conduse de o persoană sau de o echipă foarte mică, a explicat Lokko.
„Laboratorul viitorului” va începe în Pavilionul Central din Giardini, unde au fost reunite 16 practici care reprezintă o forță majoră distilată a producției arhitecturale africane și diasporice.
Vor fi prezenți practicanți din lume care lucrează dincolo de barierele disciplinare și geografice, în noi forme de colaborare; proiecte speciale; „invitați din viitor”, unde participările speciale sunt ale poetului Rhael Cape și fotografilor Amos Gitai și James Morris.
Carnaval – ciclu de șase evenimente
Laboratorul viitorului va înlocui întrunirile tradiționale cu un carnaval. Politicieni, poeți, cineaști se vor întâlni cu arhitecți și studenți, după cum a explicat Lokko.
Carnaval este un ciclu de șase luni de evenimente, conferințe, discuții, filme și spectacole care explorează temele Bienalei de Arhitectură 2023.
„Conceput ca un spațiu de eliberare mai degrabă decât ca un spectacol sau divertisment, Carnavalul oferă un spațiu de comunicare în care cuvintele, punctele de vedere, perspectivele și opiniile sunt schimbate, ascultate, analizate și rememorate”, a mai declarat Lokko. „Politicieni, factori de decizie, poeți, regizori, realizatori de filme, documentariști, scriitori, activiști, organizatori comunitari și intelectuali publici vor împărți scena cu arhitecți, academicieni și studenți. Acest program de evenimente publice este din ce în ce mai mult o formă de practică arhitecturală care încearcă să reducă prăpastia dintre arhitecți și public”.
Legat de studenți, Lokko a punctat și că dintre cei aproximativ o mie de înscriși vor fi selectați 50 care vor participa la Biennale College, iar aceștia vor fi îndrumați de 16 tutori din diverse țări, în râmndul cărora se găsește și ea.
Niger și Panama, în premieră
Șaizeci și trei de participări naționale își vor organiza expozițiile în pavilioanele istorice din Giardini (27), Arsenale (22) și în centrul orașului Veneția (14).
România va fi reprezentată de proiectul „Acum – Aici – Acolo” (foto), curator și coordonator fiind arhitectul Emil Ivănescu. Din echipa proiectului fac parte și Simina Filat, Cătălin Berescu și Anca Păsărin.
Niger participă pentru prima dată la Bienala de Arhitectură. Panama participă pentru prima dată cu propriul pavilion, după ce a participat deja la edițiile anterioare ca parte a I.I.L.A. (Organizația Internațională Italo-Latino-Americană).
Sfântul Scaun revine la Biennale Architettura, participând cu propriul pavilion pe insula San Giorgio Maggiore (a participat pentru prima dată la Biennale Architettura în 2018).
Pavilionul italian de la Tese delle Vergini din Arsenale, sponsorizat și promovat de Direcția Generală pentru Creativitate Contemporană a Ministerului Culturii, este curatoriat de colectivul Fosbury Architecture, format din Giacomo Ardesio, Alessandro Bonizzoni, Nicola Campri, Veronica Caprino, Claudia Mainardi. Titlul expoziției este SPAZIALE: Everyone Belongs to Everyone Else.
Pavilionul de arte aplicate
Tristram Hunt, directorul Victoria & Albert Museum, a vorbit la aceeași conferință de presă despre organizarea Pavilionului de artă aplicată.
V&A are de șapte ani o colaborare cu Bienala, iar anul acesta va urma tema centrală – decolonizarea. Astfel, dr. Christopher Turner este curator al pavilionului centrat pe Modernismul tropical, stil arhitectonic dezvoltat de britanici în anii 1940, în Africa. Vor fi aduse în atenție clădiri-monument din regiune, unele existente, altele remachetate după imagini și planuri originale.
Pavilionul va fi intitulat „Modernism tropical: Arhitectură și putere în Africa de Vest/ Modernism: Architecture and Power in West Africa”, curatoriat de Christopher Turner (V&A) împreună cu Nana Biamah-Ofosu și Bushra Mohamed (Architectural Association).
Cea de-a 18-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură, intitulată „Laboratorul viitorului”, va fi deschisă publicului între 20 mai și 26 noiembrie 2023 la Giardini și Arsenale, precum și la Forte Marghera; este curatoriată de Lesley Lokko și organizată de La Biennale di Venezia. Premiera va avea loc pe 18 și 19 mai, iar ceremonia de premiere și inaugurarea vor avea loc sâmbătă, 20 mai 2023.