British Museum, furat de un angajat și în anii 1970. Zeci de opere de artă, încă dispărute
„The African Kingdom of Gold”, carte scrisă de Barnaby Phillips, dezvăluie că un angajat al British Museum care lucra în departamentul de gravuri și desene în anii 1970 a furat mai mult de 350 de lucrări de artă și a vândut unele dintre ele la un târg de antichități.
Presa din insulă scrie că povestea acestor sustrageri este relatată în cartea ce urmează să apară și afirmă că furturile lui Nigel Peverett au fost înregistrate de muzeu după ce au ieșit la iveală și s-au depus eforturi pentru recuperarea operelor de artă.
Nigel Peverett a fost prins după ce și-a încheiat activitatea în cadrul muzeului, în 1992. El a fost oprit în timp ce părăsea British Museum cu 35 de gravuri în valoare de 5.000 de lire sterline. Poliția a găsit încă 169 de gravuri furate în cabana lui din Kent, în valoare de peste 30.000 de lire sterline, iar el a recunoscut că vânduse deja alte 150 de gravuri.
„Peverett a furat operele de artă antice – uneori intrând în British Museum cu o singură geantă și ieșind cu patru – și, folosind o lamă, a șters numerele de catalog ale muzeului sau le-a tăiat pentru a le micșora, înainte de a le vinde prin intermediul unui dealer care le-a vândut la taraba sa din piața de antichități Portobello Road”, potrivit ziarului The Independent, care a raportat că British Museum a recuperat 55 de gravuri furate, iar cel puțin 95 rămân în continuare dispărute.
Furturile, întotdeauna un risc pentru orice muzeu
Un purtător de cuvânt al British Museum a transmis: „Aceste evenimente au avut loc cu zeci de ani în urmă, iar persoana în cauză a fost prinsă și judecată la momentul respectiv. Din păcate, furturile vor reprezenta întotdeauna un risc pentru orice muzeu și, din acest motiv, luăm foarte în serios protejarea colecției. Pe lângă măsurile de securitate, o altă modalitate prin care considerăm că putem spori siguranța colecției este promovarea acesteia pe scară mai largă. În 2023, ne-am angajat să o digitalizăm complet în termen de cinci ani”.
În urmă cu aproximativ trei ani, planul de digitalizare viza 2,4 milioane de înregistrări și a fost pus în aplicare după ce a fost descoperit că 2.000 de obiecte fuseseră furate de Peter Higgs, fost curator de antichități grecești care a sustras ceea ce British Museum a descris ca „bijuterii din aur și pietre semiprețioase și sticlă datând din secolul al XV-lea î.e.n. până în secolul al XIX-lea”.
