„Calea Eroilor” de Brâncuşi şi „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, în Patrimoniul Mondial UNESCO
Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu/ Brâncuși Monumental Ensemble of Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia/ Frontiers of the Roman Empire – Dacia au primit acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Comitetul Patrimoniului Mondial, reunit în India, la New Delhi, în cadrul celei de-a 46-a sesiuni, a adoptat deciziile favorabile de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pentru cele două dosare ale României: „Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” și „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”.
„Înscrierea „Ansamblului monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă recunoașterea valorii universale excepționale a capodoperei artei monumentale create de marele artist român la Târgu Jiu. Recunoașterea primită azi ne obligă să asigurăm Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” protecția cuvenită, să-l păstrăm intact pentru generațiile viitoare și pentru memoria culturală a umanității. E un angajament pe care țara noastră îl ia la nivel internațional, dar care implică în primul rând un efort la nivel național și, în special, local, în orașul în care a fost creat. Înscrierea unui bun cultural în lista patrimoniului reprezintă un moment de conștientizare a valorii absolute a acestuia, la nivelul întregii societăți. Confirmarea valorii universale a tezaurului cultural lăsat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu reprezintă un moment de mândrie și responsabilitate națională”, a declarat ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Dosarul de nominalizare pentru „Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” a fost depus de România în ianuarie 2018 la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO.
„Lucrare excepţională”
„Complexul monumental, construit între anii 1937 și 1938 pentru a comemora sacrificiul suprem al românilor – soldați, polițiști și cetățeni de rând – care au murit aparând orașul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial, reprezintă un punct de cotitură în istoria sculpturii monumentale și a artei publice. Este creația fundamentală și singura lucrare publică de mare anvergură a sculptorului român Constantin Brâncuși care, în loc să plaseze monumentul în oraș, «a plasat orașul ca element funcțional în centrul monumentului». […] Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncusi la Târgu Jiu reprezintă o lucrare excepțională, o fuziune între sculptura monumentală abstractă, arhitectura peisajului, inginerie și instalație urbană ce oferă o experiență comemorativă secvențială, la scară urbană, având o puternică încărcătură simbolică și marcând o expresie artistică de mare forță și puritate în plan multiplu: artistic, simbolic și spiritual. Combinația dintre conceptul artistic, calitatea excepțională a execuției și realizarea inginerească a Coloanei fără sfârșit, în special, contribuie la desăvârșirea uneia dintre cele mai importante sculpturi monumentale publice ale secolului XX”, se arată în decizia Comitetului Patrimoniului Mondial.
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi a fost ridicat în perioada 1937 – 1938, treptat, și cuprinde „Coloana fără Sfârşit”, închinată eroilor căzuţi în 1916, pe malul Jiului, „Poarta Sărutului” și „Masa Tăcerii”, înconjurată radial de 12 scaune rotunde, completate de alte 30 de scaune cu tăblia pătrată, toate aşezate direct pe pământ, ca soclu natural.
El se întinde, de la vest la est, pornind de la malul Jiului, din Parcul Central, unde se află lucrările din piatră – „Masa Tăcerii”, „Aleea Scaunelor” și „Poarta Sărutului” -, continuând cu Calea Eroilor, pe care se găsește Biserica Sfinții Apostoli, și culminând cu „Coloana fără Sfârșit”, realizată din fontă alămită și oțel, înălțată în mijlocul unui parc, pe un promontoriu.
Ansamblul a fost comandat de Liga Națională a Femeilor Gorjene, prezidată de Arethia Tătărescu, soția lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministrul României, și donat orașului „pentru a preamări memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de reîntregire”. A fost inaugurat la 27 octombrie 1938.
Cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman
În cadrul aceleași sesiuni, România a reușit înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia”.
Această reușită subliniază importanța teritoriului vechii Dacii ca parte integrantă a Imperiului Roman și evidențiază valoarea sa istorică și culturală ca fiind relevantă pentru întreaga umanitate.
Dosarul de nominalizare pentru „Frontierele Imperiului Roman – Dacia” a fost depus de România la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind apoi în procedură de evaluare timp de un an și jumătate pentru stabilirea recomandărilor ICOMOS.
„Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman, prin consolidarea frontierelor sale nordice, și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale. […] Ele atestă versatilitatea și sofisticarea modului în care romanii s-au raportat la topografia și climatul local, în contextul politic, militar și social al vremii, în partea de nord a imperiului. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, Frontierele Imperiului Roman – Dacia este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman și cuprinde atât sectoare terestre, cât si fluviale, caracterizate prin tipuri, amplasäri și densități variate de instalații militare distribuite în teritoriu”, a justificat Comitetul.
