Ce apreciază vizitatorii și ce i-ar determina să revină la Muzeul Brukenthal – studiu

Colecții bogate și valoroase, diversitatea exponatelor, clădirea istorică sunt câteva dintre aspectele pe care publicul le apreciază la Muzeul Național Brukenthal, potrivit primului studiu realizat în baza răspunsurilor a 506 vizitatori chestionați în perioada 1 iulie – 16 august 2026.

Muzeul Național Brukenthal (MNB) și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) au prezentat rezultatele primului studiu dedicat cunoașterii publicului muzeului. Cercetarea analizează profilul acestora, motivațiile și experiența vizitei și identifică direcții pentru dezvoltarea programelor și îmbunătățirea serviciilor oferite.

Rezultatele evidențiază oportunități pentru consolidarea relației cu publicul: 74% dintre respondenți se aflau la prima vizită, iar 62% au indicat expozițiile temporare drept un posibil motiv de revenire.

„Statisticile ne spun adevăruri de care trebuie să ținem cont atunci când luăm decizii. Am ales să o susținem pe dr. Raluca Teodorescu în acest demers pentru că a început să pună în practică ceea ce a învățat la cursul de management cultural și și-a asumat prin proiectul de management: cunoașterea publicului ca punct de plecare pentru dezvoltarea muzeului. Acest proiect-pilot îi oferă repere concrete pentru stabilirea obiectivelor și construirea strategiilor viitoare. Este și un exemplu despre felul în care formarea și cercetarea se susțin reciproc”, a declarat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general INCFC.

Un public activ cultural, cu o prezență importantă a turiștilor

În perioada investigată (1 iulie – 16 august 2026), 89% dintre respondenți erau turiști români sau străini, rezultat care trebuie interpretat în contextul colectării datelor în sezonul de vară. Cercetarea descrie un public familiarizat cu oferta culturală: 71% dintre participanți au studii superioare, iar 92% declară că au vizitat muzee sau galerii de artă în ultimele 12 luni. Tinerii sub 30 de ani reprezintă aproape o treime din eșantion.

Vizita are și o dimensiune socială pronunțată: 67% dintre respondenți au venit împreună cu familia, iar 19% alături de prieteni. Interesul pentru artă, patrimoniu și istorie constituie principala motivație declarată. Curiozitatea și recomandările altor persoane sunt, de asemenea, căi de apropiere de muzeu.

„Publicul trebuie să devină un partener de dialog al instituției, iar cercetarea ne ajută să înțelegem ce apreciază oamenii, ce așteaptă și unde putem îmbunătăți experiența lor. Acest dialog trebuie cultivat încă din copilărie, prin programe educaționale care îi apropie pe cei mici de artă. Gusturile se educă, iar instituțiile publice de cultură au un rol esențial în acest proces. Important este să ne sprijinim pe aceste date, să construim și să revenim periodic asupra întrebărilor, pentru că publicul și practicile culturale sunt în continuă schimbare”, a adăugat Carmen Croitoru.

Colecțiile atrag prima vizită iar oferta temporară poate încuraja revenirea

Expoziția permanentă a fost vizitată de 94% dintre participanții la cercetare. Pentru o vizită viitoare, expozițiile temporare reprezintă opțiunea cea mai menționată, urmate de tururile ghidate, indicate de 35% dintre respondenți, și de concerte, de 33%.

Aceste preferințe oferă repere pentru diversificarea programelor și pentru punerea în valoare a patrimoniului prin experiențe succesive. Tururile tematice, atelierele și întâlnirile cu alte forme de expresie artistică pot crea noi motive de participare pentru categorii diferite de public.

„Pentru a dezvolta muzeul, avem nevoie să înțelegem experiența celor care îi trec pragul. Studiul dedicat publicului colecției de artă ne arată ce apreciază vizitatorii și ce putem face pentru ca întâlnirea cu patrimoniul să fie mai accesibilă și mai bogată în semnificații. Parteneriatul cu INCFC ne oferă expertiza necesară pentru a transforma aceste răspunsuri în instrumente de management. Ne dorim ca oamenii să descopere la Brukenthal motive să revină și să construiască, în timp, o relație proprie cu muzeul”, a precizat dr. Raluca Teodorescu, director general al Muzeului Național Brukenthal.

Experiența de vizitare: puncte forte și priorități de îmbunătățire

Curățenia a fost evaluată favorabil de 96% dintre respondenți, iar serviciile personalului și accesibilitatea generală a spațiilor au primit aprecieri pozitive în proporție de 93%. Răspunsurile deschise evidențiază bogăția colecțiilor, diversitatea școlilor artistice și caracterul istoric al clădirii.

Principalele aspecte care necesită atenție sunt facilitățile pentru persoanele cu dizabilități, iluminarea, orientarea în muzeu și informațiile despre exponate. Totodată, vizitatorii indică nevoia unor explicații mai ample și mai lizibile, a informațiilor în limba engleză și a unor trasee mai ușor de urmărit.

Recomandările prietenilor, colegilor și familiei sunt principala sursă declarată de informare despre muzeu, menționată de 34% dintre respondenți. Google și celelalte motoare de căutare au fost indicate de 16%, având un rol mai pronunțat în informarea publicului nou, tânăr și internațional. Website-ul și rețelele sociale ale instituției sunt menționate mai rar, ceea ce susține recomandarea de a consolida comunicarea despre expozițiile și activitățile curente prin canalele relevante pentru fiecare categorie de vizitatori.

„Faptul că oamenii vorbesc despre muzeu este o veste bună, la fel și faptul că 16% dintre respondenți au aflat despre el prin Google și motoarele de căutare. O surpriză plăcută a fost că 8% au aflat din presă. Presa culturală locală este foarte activă în comparație cu cea din alte județe. În privința facilităților, am remarcat că 20% dintre respondenți menționează oportunitatea existenței unei cafenele, iar biletele sunt achiziționate atât online, cât și fizic”, a subliniat dr. Raluca Rădoi, director general adjunct INCFC.

Studiul privind publicul Muzeului Național Brukenthal reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltarea programelor, îmbunătățirea condițiilor de vizitare și apropierea de publicul local. Continuarea cercetării în alte perioade ale anului și corelarea răspunsurilor cu datele de vizitare ar permite o înțelegere mai amplă a relației dintre muzeu și comunitățile sale.

Realizat de INCFC, studiul a utilizat un chestionar în limbile română și engleză, aplicat după încheierea vizitei, în perioada 1 iulie – 16 august 2026. Au fost colectate 506 chestionare: 380 față în față și 126 online. Participarea a fost voluntară, iar eșantionul este neprobabilistic. Rezultatele descriu experiența respondenților din perioada analizată și nu pot fi generalizate la întregul public anual al muzeului.