Cea mai mare fraudă în artă din istoria lumii, descoperită de poliția canadiană

Poliția canadiană a descoperit „cea mai mare fraudă în artă din istoria lumii”, opt suspecți fiind arestați și mai mult de 1.000 de lucrări au fost confiscate în urma unei anchete privind falsificări de tablouri ale artistului Norval Morrisseau de origine ojibwe.

Luna aceasta, Poliția Provincială Ontario a anunțat că investigația sa privind o rețea de falsificare a operelor renumitului artist Ojibwe Norval Morrisseau a scos la iveală „cea mai mare fraudă de artă din istoria lumii”.

Cazul a dus la inculparea a opt persoane – inclusiv a unui membru al familiei regretatului pictor – și la confiscarea a peste 1.000 de tablouri. Rețeaua de falsificare se baza pe munca forțată a copiilor în ateliere de exploatare, precum și pe exploatarea tinerilor artiști indigeni talentați, subliniind probleme naționale mai mari legat de modul în care Canada tratează populația aborigenă.

Un film documentar a adus în atenție falsurile

Norval Morrisseau (1932 – 2007) – un artist revoluționar care a supraviețuit faimosului sistem de școli internat din Canada și unei boli aproape fatale în adolescență pentru a ajunge la un succes internațional după ce a fost „descoperit” de expresionistul abstract Jackson Pollock în 1962 – a devenit conștient de prezența pe piață a unor falsuri ale operelor sale în anii dinaintea morții sale.

Documentarul „There Are No Fakes” din 2019 al cineastului canadian Jamie Kastner a fost cel care a adus această problemă în atenția publicului larg.

Punctul de plecare al filmului a fost un proces intentat de muzicianul Kevin Hearn, membru al trupei canadiene Barenaked Ladies, împotriva Galeriei Maslak McLeod din Toronto, care i-a vândut un presupus fals al unui tablou al lui Morrisseau. Filmul expune apoi rețeaua de fraudă în domeniul artei cu sediul în Thunder Bay – unde artistul a trăit și a lucrat timp de decenii – și sugerează că ar putea exista de zece ori mai multe lucrări false de Morrisseau pe piață decât lucrări autentice.

Filmul a fost creditat ca fiind de ajutor în procesul intentat lui Hearn, care a fost inițial respins de instanțe pe motiv că acesta nu a putut dovedi în mod definitiv că tabloul său era fals. După ce a fost lansat, Curtea de Apel din Ontario a anulat prima decizie și i-a acordat lui Hearn 60.000 de dolari canadieni (aproximativ 44.000 de dolari). De asemenea, poliția din Ontario a atribuit filmului meritul de a fi inspirat ancheta.

În timp ce Kastner spune că numărul de vizionări online ale filmului a crescut vertiginos de la anunțul legat de rețeaua de falsuri, el spune că se află în prezent într-o luptă legală cu poliția din Ontario, care dorește să confiște materiale din documentarul său ca probe pentru cazul lor.

Cineastul susține că există „cel puțin încă 3.000 de falsuri”, dar că „o mare parte din aceste lucrări contestate sunt ușor de identificat – au o semnătură în engleză pe verso”. Artistul și-a semnat întotdeauna numele în limba ojibwe drept „Copper Thunderbird” pe fața lucrărilor sale.

Moștenirea lui Morrisseau

Cory Dingle, care se ocupă de averea lăsată de Morrisseau, spune că „daunele aduse moștenirii artistice a lui Morrisseau au un efect asupra întregii piețe de artă canadiene”. Alții speculează că scandalul legat de rețeaua de falsificare ar putea, de fapt, să crească gradul de conștientizare a publicului și valoarea de piață a lucrărilor artistului.

Considerat fondatorul Școlii de Artă Woodlands, care se baza pe cosmologia tradițională a nativilor, și supranumit de Marc Chagall „Picasso al Nordului”, Morrisseau a realizat lucrări care au vorbit despre tensiunile culturale și politice dintre tradițiile indigene și cele ale coloniștilor. El a celebrat și fluiditatea, atât culturală, cât și sexuală (era bisexual și a pictat multe imagini erotice). Lucrările ulterioare ale artistului au îmbrățișat limbaje contemporane, deschizând calea unor pictori precum Lawrence Paul Yuxweluptun, care a îmbinat cosmologia indigenă cu suprarealismul.

Lucrarea „Indian Jesus Christ” (1974) a lui Morrisseau, care îmbină simbolismul devoțional indigen cu iconografia vitraliilor, a devenit cunoscută pe scară largă odată cu documentarul „The Paradox of Norval Morrisseau”, realizat în 1974 de National Film Board.

Foto: lucrare în stilul lui Norval Morrisseau / Poliția Provincială Ontario