Cea mai mare retrospectivă Gerhard Richter, la Paris

Gerhard Richter, unul dintre cei mai influenți pictori în viață, a petrecut șase decenii sfidând clasificările, a creat un important corpus de lucrări – de la picturi în ulei, sculpturi din sticlă și oțel, desene în creion și cerneală la acuarele și fotografii pictate.

Artistul german a fost prezentat în expoziția inaugurală a Fundației Louis Vuitton în 2014, cu un grup de lucrări din colecție. Acum, Fundația îl omagiază cu o retrospectivă excepțională — fără egal atât ca amploare, cât și ca acoperire cronologică — care cuprinde 275 de lucrări realizate între 1962 și 2024.

Pentru prima dată, o expoziție oferă o imagine cuprinzătoare a peste șase decenii de creație a lui Gerhard Richter – un artist a cărui cea mai mare bucurie a fost întotdeauna să lucreze în atelierul său. Această retrospectivă amplă – deschisă până la 2 martie 2026 – își propune să surprindă spiritul său neliniștit.

Curatoriată de Dieter Schwarz, fost director al Kunst Museum Winterthur, și de Nicholas Serota, fost director al Tate, expoziția redă de la realismul bazat pe fotografie la abstracția luminoasă. Împrumuturi importante de la instituții majore, alături de piese de rezistență din colecția proprie a Fundației, oferă o privire fără precedent asupra carierei cameleonice a artistului, epocă cu epocă, de la începutul anilor 1960.

Gerhard Richter (n. 9 februarie 1932) a fost întotdeauna atras de pictură – un domeniu de experimentare ale cărui limite le-a depășit continuu, evitând orice categorizare singulară. Formarea lui la Academia de Arte Frumoase din Dresda l-a determinat să se ocupe de genuri tradiționale, precum natura moartă, portretul, peisajul și pictura istorică. Dorința sa de a reinterpreta aceste genuri printr-o lentilă contemporană se află în centrul acestei expoziții. Indiferent de subiect, Richter nu pictează vreodată direct din natură sau din scena din fața lui: fiecare imagine este filtrată printr-un mediu intermediar – o fotografie sau un desen – din care construiește o operă nouă, autonomă. De-a lungul timpului, a explorat o gamă extraordinară de genuri și tehnici în pictură, dezvoltând diverse metode de aplicare a vopselei pe pânză – fie cu pensula, cu spatula sau cu racleta. În 2017 a decis să renunțe la pictură, continuând să deseneze.