Chestionar curatorial – Alexandru Potocean: Este importantă înțelegerea resorturilor care l-au determinat pe artist să creeze
Actorul Alexandru Potocean răspunde întrebărilor curatorial despre arta și artiștii preferați, despre importanța deținerii unei opere de artă și ce lipsește astăzi artelor românești.
Este cunoscut pentru roluri în teatru, din spectacole ca „Pădurea Spânzuraților”, regizat de Radu Afrim, și „Pescărușul”, de Eugen Jebeleanu, și din filme precum „Monștri.”, „Câmp de maci”, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” și, cel mai recent, „Jaful secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai, după un scenariu de Cristian Mungiu.
Alexandru Potocean (n. 1984) a fost și protagonist al unor proiecte inedite, ca „(R)Evoluţia tablourilor”, primul proiect multimedia din România care a adus laolaltă istorie, arte plastice, teatru, fotografie, video şi tehnologie, și „Unfinished Love Live”, prezentat la Teatrul Bulandra, parte din „Unfinished Love Stories”, colecție de povești adevărate despre iubire în toate formele ei.
Termenul artă plastică te duce cu gândul la…
Alexandru Potocean: Termenul de artă plastică mă duce, inevitabil, cu gândul la pictură. Dar am cunoștințe limitate în sensul ăsta.
Care sunt artiștii care te impresionează cel mai mult?
Alexandru Potocean: Artiștii care m-au impresionat și mă impresionează sunt Otto Dix, Hieronymus Bosch, Rene Magritte, Karl Kopinski, Kim Jung Gi și lista rămâne deschisă.
Ai o lucrare preferată? Care este ea?
Alexandru Potocean: Da, am o lucrare preferată. Este „Tripticul Războiului”, de Otto Dix.
Crezi că este important pentru o persoană să dețină lucrări de artă?
Alexandru Potocean: Nu știu… Depinde de pasiunile și posibilitățile persoanei. Pentru mine, nu este important să dețin o operă de artă. Nu îmi aduce niciun fel de plusvaloare vieții deținerea operei. Înțelegerea resorturilor care l-au determinat pe artist să creeze opera respectivă este mai importantă pentru mine.
Ce consideri că lipsește în zilele noastre artelor românești, fie că vorbim despre artă plastică, muzică, film, teatru sau literatură?
Alexandru Potocean: Interesant… poate coloratura locală. Unicitatea. Deși, în contextul globalizării și reciclării de opere de artă, nu știu cât mai contează.
Foto: Alexandru Potocean la „Unfinished Love Live”; credit foto: Andrei Nemeș
