Controversata „Philip Guston Now”, vernisată după doi ani de amânare

O amplă expoziție dedicată operei lui Philip Guston, amânată de patru muzee după ce a stârnit preocupări legat de felul în care organizația Ku Klux Klan este reprezentată în unele lucrări, a fost inaugurată în Boston cu un mesaj scris de un specialist în traume.

„Philip Guston Now” trebuia să fie deschisă în 2020, însă, după protestele Black Lives Matter din Statele Unite, directoarea de atunci a National Gallery of Art din Washington, a decis – după ce s-a consultat cu angajații și cu ceilalți directori ai instituțiilor implicate în proiect – să amâne vernisajul până în 2024.

Guston, care a explorat rasismul în opera lui cu încărcătură politică, a pictat, între altele, figuri Ku Klux Klan, iar expunerea acestora a părut nepotrivită la acel moment.

Muzeele implicate în expoziție sunt National Gallery of Art din Washington, Tate Modern din Londra, Museum of Fine Arts din Boston și Museum of Fine Arts din Houston.

Decizia lor a fost criticată de mai mulți artiști, unii dintre ei semnând o scrisoare deschisă în care spuneau că instituțiile „se tem de controversă” și „nu au încredere în inteligența publicului lor”.

Lucrările cu figuri KKK, evitate pe traseul expozițional

Perioada de amânare a fost scurtată însă. Deschisă pe 1 mai, la Museum of Fine Arts din Boston, expoziția include picturile cu figurile cu glugi, dar și un context istoric și un pamflet scris de un specialist în traume, iar vizitatorii au posibilitatea să evite în traseu lucrările cu temă KKK.

Recent, artistul Danny Simmons, colecționar care a semnat scrisoarea de protest, a declarat într-un interviu citat de New York Times: „Sincer, nu văd de ce, în toiul mișcării Black Lives Matter, o instituție a ales să nu expună lucrări care erau un răspuns direct la rasism într-un mod atât de puternic. Nu am reușit să văd dezavantajul de a expune lucrările”.

Darren Walker, președinte al Fundației Ford, care a contribuit cu 1 milion de dolari la aceast expoziție, și membru în consiliului National Gallery, care a susținut amânarea, a spus că incidentul arată „cât de inadecvat sunt conduse muzeele care organizează expoziții pe teme sensibile și cât de mult trebuie să schimbăm asta”.

„În viitor, când muzeele propun expoziții ca aceasta, persoanele de culoare trebuie consultate”, a punctat el. „Nu le ceri permisiunea, nu le ceri sfatul de experți, ci doar ești empatic cu cei care vor fi afectați”.

Directorii muzeelor implicate au susținut scopul amânării – de a se asigura că expoziția Guston a fost adaptată momentului – nu a fost luat în considerare de critici.

„Nu aveam de gând vreodată să o anulăm sau cenzurăm, și nu am făcut-o”, a spus Gary Tinterow, directorul muzeului din Houston. „Ce era inevitabil era schimbarea în discursul legat de munca lui”.

Matthew Teitelbaum, directorul Museum of Fine Arts din Boston, a adăugat: „Nu este vorba despre acceptarea lui Guston, este vorba despre ospitalitatea muzeului”.

Criticii se îndoiesc însă că cei doi ani de amânare erau necesari și că schimbările făcute în cadrul show-ului au o reală importanță.

Philip Guston (1913, Montreal – 1980, Woodstock, New York), cunoscut pentru lucrările sale controversate, și-a început cariera în anii 1930 ca  muralist inspirat de realismul socialist al lui Diego Rivera. În anii 1950, a devenit emblematic pentru expresionismul abstract înainte de a trece la arta figurativă pentru care este recunoscut la nivel mondial.

Credit foto: Frank K. Lloyd / The Guston Foundation via Museum of Fine Arts, Boston