Cornelius Norbertus Gijsbrechts și arta de a înșela ochiul
Tabloul „The Reverse of a Framed Painting/ Reversul unui tablou înrămat” (c. 1670) de Cornelis Norbertus Gysberechts (act.1659-1683) este o operă ideală pentru a ilustra Ziua Lucrurilor Făcute pe Dos/ National Backward Day, o sărbătoare a tuturor lucrurilor făcute în sens invers.
Cornelius Norbertus Gijsbrechts descrie ceea ce pare a fi spatele unui tablou sprijinit de un perete, cu rama, șasiul, pânza întinsă și o mică bucată de hârtie atașată cu un sigiliu de ceară.
La o analiză mai atentă, privitorul descoperă că această „vedere din spate” este de fapt fața unei pânze, pictată în întregime în trompe-l’oeil.
Iluzia se bazează pe un joc sofisticat de umbre proiectate: cele ale ramei pe șasiu, ale șasiului pe pânză și ale foii de hârtie pe lemn, toate perfect în concordanță cu o sursă de lumină externă.
În mod ideal, lucrarea trebuia expusă astfel încât lumina reală a camerei să prelungească umbrele pictate, întărind confuzia dintre obiectul real și imagine.
Compoziții iluzioniste
Pictor flamand activ în Europa de Nord, Cornelius Norbertus Gijsbrechts este unul dintre marii maeștri ai trompe-l’oeil din secolul al XVII-lea.
Pentru curtea daneză, el a realizat numeroase compoziții iluzioniste – rafturi, scrisori, accesorii – menite să surprindă și să distreze privitorii în cabinetele de curiozități.
Reversul unui tablou înrămat se remarcă prin conceptul său radical: nu se limitează la a simula obiecte pe o suprafață plană, ci aliniază însăși natura suportului (o pânză) cu subiectul său (partea din spate a unei pânze), ducând trompe-l’oeil la un nivel conceptual.
Expusă în „Perspective Chamber” a regelui, pânza făcea parte dintr-un grup de imagini concepute drept capcane pentru ochi.
Pictura lui Gijsbrechts aplică exact această logică în domeniul artei: în loc să ne arate fața „nobilă” a unei opere, ea impune reversul acesteia ca imagine principală.
Simbolic, opera răstoarnă ierarhiile obișnuite: ceea ce nu privim niciodată (partea din spate a tabloului) devine centrul atenției, în timp ce imaginea așteptată dispare.
Foto: Statens Museum for Kunst, Copenhaga
