De la Dalí la Björk, aproape un secol de suprarealism în design, într-o amplă expoziţie la Londra – FOTO
De la mobilier imaginat de Salvador Dalí la videoclipurile onirice ale islandezei Björk, curentul suprarealist, care a inspirat designul timp de aproape un secol, este analizat de Muzeul de Design din Londra într-o amplă expoziţie care va putea fi văzută până la 19 februarie 2023.
Intitulată „Objets de désir: surréalisme et design de 1924 à aujourd’hui”, expoziţia, care va fi deschisă vineri, 14 octombrie, întâmpină vizitatorul cu una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale psihicului uman: „Métamorphose de Narcisse”, pictată de Dalí în 1937.
Artistul spaniol a citit „L’interprétation des rêves” de Sigmund Freud pe când studia la Madrid în anii 1920 şi teoriile sale despre subconştient i-au influenţat toată opera.
L-a cunoscut pe celebrul neurolog austriac, fondator al psihanalizei, în 1938 la Londra datorită sponsorului său Edward James cu care a început o colaborare fructuoasă şi care deschide această expoziție.
„Mae West Lips Sofa”, Salvador Dali
De la celebrul telefon în formă de homar, până la canapeaua reprezentând gura actriței Mae West, trecând pe lângă un soclu alcătuit din pahare de șampanie sau fotoliul cu brațe umane, Dalí a creat numeroase piese de mobilier pentru casa poetului britanic.
Înaintea lui, arhitectul modernist Antonio Gaudi a încercat, la începutul secolului al XX-lea, „să dea obiectelor care pot părea pur funcționale, o atingere emoțională și un impact psihologic prin schimbarea formelor lor în ceva mult mai organic și mai emoțional”, a declarat pentru AFP Kathryn Johnson, curatorul expoziției.
Mobilier, arta, cinema
„Hand chair”, Pedro Friedeberg
Născut în literatură înainte de a se răspândi în artele plastice, suprarealismul a devenit mișcare artistică în anii 1950, dar a supraviețuit în design. Iar unele lucrări „par să-și fi găsit cu adevărat locul în acest secol”, spune Johnson.
Ca o lampă pe picior rupt, comandată de la Dalí în 1937, dar considerată prea avangardistă pentru epoca respectivă și care a trebuit să aștepte până în 2019 pentru a fi fabricată.
Acest „design neașteptat” al obiectelor de zi cu zi pare astăzi mai viu ca oricând, arată expoziția, care găzduiește o lampă uriașă din plastic în formă de cal creată în 2006 de studioul suedez Front, un fotoliu format din jucării moi Mickey Mouse creat în 2007 de către brazilienii Fernando și Humberto Campana, sau chiar lămpile din păr de cal semnate anul acesta de britanicul Jonathan Trayte.
Suprarealismul reapare în vremuri tulburi
Născut ca reacție la ororile Primului Război Mondial și a pandemiei de gripă din 1918, suprarealismul reapare regulat în vremuri tulburi, este ceea ce impune expoziția.
„Nu este o coincidență că aceste vremuri corespund unor perioade de instabilitate economică și politică, deoarece suprarealismul a fost fondat ca o modalitate creativă de a îmbrățișa haosul, de a accepta incertitudinea, inexplicabilul și cred că avem nevoie de el astăzi”, a adăugat curatorul.
La nivel audiovizual, videoclipuri muzicale pe teme precum „Utopia”, „Mutual Core”, „Hidden places”, create de diferiți regizori pentru cântăreața Björk între 2001 și 2017, arată relațiile dintre oameni, natură și tehnologie.
Și chiar și imaginile ciudate generate de inteligența artificială „pot da naștere unui alt tip de artă”, spune Johnson.
„Inteligenţa artificială este concepută în jurul funcţionării creierului şi nu ne surprinde că poate fi creativă. Şi este fascinant să vedem unde ne poate duce în viitor”, adaugă ea.
Dar dacă expoziţia prezintă, printre cele 350 de obiecte, fotografii emblematice precum „Le violon d’Ingres” de Man Ray (1924), pentru Mateo Kries, directorul Vitra Design Museum din Germania, care a împrumutat multe dintre piese expuse la Londra, suprarealismul „azi nu mai este o mișcare artistică, ci o atitudine față de artă și design”.
Credit foto: Design Museum London
