Desene, schițe și tablouri de Florin Mitroi, ascunse timp de decenii, expuse în premieră la Arsmonitor/ galerie foto

„Florin Mitroi: Cap.II: Toamna” este o expoziție care poate fi văzută la Arsmonitor și care face parte dintr-o serie, concepută în 2024, în spiritul artistului.

Seria a început cu „Florin Mitroi: Cap.I: Iarna”, de la ideea că, la un moment dat, în februarie 1974, după împlinirea vârstei de 35 de ani, Florin Mitroi a intrat într-o criză existențială, erotică și morală care i-a transformat complet expresia artistică, așa cum scrie curatorul expoziției Erwin Kessler, directorul interimar al Muzeului Național de Artă al României.

Opera lui Florin Mitroi este în esență un lung pomelnic al fiecărei clipe rupte între durerea existențială și febrilitatea creatoare. În întreaga cultură românească, Mitroi se distinge ca fiind un artist  al timpului, care macină ființa, pentru a o desființa pas cu pas. Potrivit curatorului, „el este poate cel mai autentic artist al vremii sale, o vreme în care dezvoltarea era interzisă iar libertatea o vorbă goală”.

Expoziția deschisă la galeria Arsmonitor aduce, în premieră, o selecție de desene recent scoase la lumină, care nu au mai fost expuse până acum și care acoperă o parte din opera artistului din perioada 1960 -’70. Expoziția include și lucrări mai puțin cunoscute selectate din opera artistului. În prezent, o parte relevantă din opera lui Florin Mitroi face parte din colecția muzeului Lenbachhaus din Munchen.

În urmă cu mai multe luni au fost (re)descoperite dosare, mape și pachete cu caiete de însemnări, desene, lucrări pe lemn și pe tablă uitate într-un depozit timp de aproape 20 de ani.

Mai mult de 600 de piese inedite neepuxe vreodată vin să completeze opera lui Mitroi. În urmă cu un an, galeria a găzduit „Florin Mitroi: Cap. I: Iarna”, reprezentând și prima colaborare cu Kessler.

Printre desenele, schițele și tablourile descoperite în pachetul inedit (și care alcătuiesc bună parte a lucrărilor expuse acum în „Cap.II: Toamna”) se găsesc mai multe notații și înscrisuri olografe  ale lui Florin Mitroi, care susțin revizuirea cu cel puțin un an a momentului în care depresia post-juvenilă s-a instalat în mintea artistului, devenind apoi obsesia sa fundamental.

Una dintre cele mai explicite formulări ale crizei (și care poate fi văzută ca un argument enunțat chiar de artist în favoarea tezei  dezvoltate în volumul „Zile”, scris de Erwin Kessler, realizat fără acces la aceste texte, descoperite acum) apare deja în iulie 1973, moment în care artistul nu mai vede: „Nici o lumină/ Nici o bucurie”.

Florin Mitroi a dispărut la 64 de ani, în 2002. El lasă în urmă „cea mai indiscretă și violentă opera”. Este vorba despre „un tezaur toxic de conștiință și acuitate estetică: peste 8.000 de lucrări de grafică, desene, gravuri, picturi, obiecte decupate în metal cu foarfeca sau străpunse cu dalta. O operă de sertar trasată cu o mână sigură de om tulburat. Este singura opera ascunsă timp de decenii care acum vede lumina zilei și unica operă de sertar majoră din ultima jumătate de secol”.

Expoziția poate fi văzută până la 20 noiembrie, în spațiul de la Casa Presei.