Directorul galeriei i8 din Reykjavik: Artiștii emergenți trebuie să își vândă lucrările cu un preț relativ mic

Þorlákur Einarsson, directorul galeriei i8 din Reykjavik, subliniază în al patrulea episod al podcastului Accelerator Today greșelile pe care le fac cei mai mulți artiști aflați la început de drum și care sunt cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le facă pentru a ajunge la public, pentru a fi cunoscut.

„După absolvire, cel mai important lucru pentru un artist emergent este să își promoveze lucrările către public. Mă refer la vânzarea lucrărilor de artă cu un preț relativ mic, astfel încât artistul să le scoată din studio și să le prezinte publicului. Am menționat un lucru de mai multe ori – iar asta este o greșeală pe care o fac mulți artiști la început de drum – și anume faptul că ei își consideră arta extraordinară, dedica foarte mult timp producției, iar atunci un preț mare se poate justifica. Eu nu sunt de acord cu această abordare”, punctează Einarsson, directorul galeriei care e partenerul internațional al programului Accelerator. Mentorat și Producție pentru Artiști Emergenți.

Programul Accelerator a fost anul acesta marcat de două momente: expoziția „Back to Where It All Began”, de la galeria bucureșteană Gaep, și artist talk-ul & proiecția susținute de artistul Ragnar Kjartansson.

Episodul al patrulea al podcastului reprezintă o reîntâlnire între project managerul Andrei Breahnă și Þorlákur Einarsson.

Einarsson are o experiență de peste 10 ani în coordonarea activității unei galerii comerciale de artă și a lucrat îndeaproape cu artiști internaționali, cum ar fi Ólafur Elíasson, Lawrence Weiner, Roni Horn și Ragnar Kjartansson. Înainte de a prelua managementul galeriei i8, a fost custode al pavilionului Islandei la acea de a 53-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția.

Sistemul artei contemporane islandeze

În programul Accelerator, Þorlákur Einarsson s-a implicat încă din faza de design a proiectului, apoi în selecția artiștilor și în componenta de mentorat, etapă în care a susținut laboratorul „Sistemul artei contemporane” și a avut discuții directe, unu la unu, cu cei 10 artiști emergenți, ghidându-i pe multiple paliere specifice carierei de artist.

Principalele subiecte din podcast au fost: sistemul de artă contemporană în Islanda – geneză și evoluție; recomandări pentru artiștii emergenți; cum a reușit galeria i8 să promoveze artiștii islandezi în întreaga lume și să devină o galerie cu notorietate la nivel internațional – concluzionând cu experiența sa în programul Accelerator.

„În Reykjavik, la începutul secolului XX, puteai să faci ceea ce îți dorești în domeniul artei contemporane, pentru că începeai de la zero”, explică Einarsson. Moștenirea culturală a Islandei provine, cu precădere, din domeniul literaturii, deoarece istoric vorbind, Islanda este cunoscută pentru cultura medievală. Este vorba despre o cultură orală care s-a perpetuat și care, prin povești și manuscrise, s-a transformat în literatură.

În prezent, coeziunea este o caracteristică importantă a scenei de artă contemporană. Asta datorită unei Academii de Arte puternice care se dedică educației viitorilor artiști, dar și datorită unei infrastructuri solide de muzee și spații expoziționale care este extinsă în întreaga țară, inclusiv în zonele rurale.

„De la deschiderea galeriei i8, în 1997, scopul său a fost să promoveze artiștii islandezi la nivel internațional. Acum, 60% dintre artiștii reprezentați sunt islandezi, iar 40% sunt străini. Logica este foarte simplă. Indiferent dacă ești artist român sau islandez, nu te poți aștepta ca lumea să fie interesată de tine, dacă tu nu ești interesat de lume”, punctează directorul galeriei i8 din Reykjavik.

Un rol important îl are Centrul Artei Islandeze (Center for Icelandic Art), care se ocupă de promovarea, la nivel internațional, a artei din Islanda. O astfel de instituție există, de altfel, în cazul mai multor domenii culturale – muzică sau literatură. Principalul său proiect este să coordoneze participarea Islandei la Bienala de al Veneția, dar și să organizeze vizite ale profesioniștilor, curatorilor, sau reprezentanților muzeelor internaționale în Islanda, facilitând astfel, prin discuții și vizitele studio-urilor, expunerea internațională a artiștilor islandezi.

De la emergent la consacrat

În ceea ce privește tranziția și evoluția artiștilor emergenți către stadiul de consacrare, Einarsson punctează: „Dacă aș vorbi cu un student, i-aș recomanda să valorifice anii de studiu, nu doar lucrând în studio, ci și explorând orice poate fi explorat și cu atenție deosebită pentru dezvoltarea relaționării din școală, cu profesorii și colegii. După absolvire, dacă reușește să își creeze o rețea, asta înseamnă că poate împărți un studio cu prietenii sau se poate uni unei inițiative comune – implicându-se într-un artist-run space. E important acest lucru, pentru că după absolvire, ești oarecum pierdut. Mai apoi, cel mai important lucru este să îți promovezi lucrările către public. Vorbesc, de fapt, despre vânzarea lucrărilor cu un preț relativ mic, astfel încât să le scoți din studio și să le arăți audienței. Am menționat un lucru de mai multe ori – iar asta este o greșeală pe care o fac mulți artiști – și anume faptul că ei își consideră arta extraordinară, lucrând mult timp la producția sa, iar atunci un preț mare se poate justifica. Eu nu sunt de acord cu această abordare”.

Viitoarele episoade din podcast îi vor avea ca invitați pe artiștii emergenți din programul Accelerator. Scopul podcastului Accelerator Today este  să creeze acel context potrivit dialogurilor inspiraționale despre arta contemporană și să conecteze publicul cu artiști (atât cei din cadrul programului, cât și artiști invitați), curatori, manageri culturali și parteneri ai programului.

Următoarea etapă din programul Accelerator este arta în spațiul public, etapă planificată pentru perioada de vară.

Accelerator a demarat pe 1 octombrie 2021 și se va derula pe parcursul a 24 de luni, până pe 30 septembrie 2023. Bugetul proiectului este 1.069.301,00 de lei (216.707,74 de euro) pe întreaga sa durată. Valoarea finanțării nerambursabile (85% Grant SEE și 15% bugetul național) este 962.370,90 de lei (195.036,97 de euro). Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA și implementat de Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP).