„Efectul Picasso”, la MARe – Contribuția României la „Anul Picasso”

Aproximativ 100 de lucrări semnate de Pablo Picasso și de artiști români influențați de maestrul spaniol se vor regăsi în expoziția „Efectul Picasso”, deschisă la MARe / Muzeul de Artă recentă din București ca parte a evenimentelor care vor marca jumătate de secol de la moartea celui mai faimos artist al artei moderne.

Patruzeci și două de evenimente vor fi organizate de 38 de instituții internaționale, în perioada 2023 – 2024, sub patronajul președintelui francez Emmanuel Macron și a lui Bernard Picasso, nepotul artistului.

„Efectul Picasso” va fi deschisă la București în perioada 25 septembrie 2023 – 8 ianuarie 2024. Vor fi prezentate 46 de lucrări de Pablo Picasso de la Muzeul Picasso din Paris și 50 de lucrări de artiști români influențați de Picasso, printre care: Alexandru Tzipoia, Corneliu Baba, Constantin Piliuță, Florin Mitroi, Horia Bernea, Sorin Ilfoveanu, Henri Mavrodin, Ion Grigorescu, Octav Grigorescu, Valeriu Mladin, Dumitru Gorzo, Victor Man, Alexandru Rădvan, Mircea Suciu, Marius Bercea și Șerban Savu.

„Efectul Picasso”, pregătită timp de doi ani

Erwin Kessler, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă, a declarat, pe 26 octombrie, la o conferință de presă care a anunțat proiectul: „Lucrăm de doi ani la această expoziție. Este rezultatul unei cercetări. Nu am ascuns acest lucru, a fost un efort foarte mare de a pune laolaltă nu doar selecția curatorială făcută, ci și întâmplările istorice care au transformat un act de normalitate culturală într-un adevărat act de eroism – că se pot face acte culturale semnificative în momente dificile”.

Laurence Auer, ambasadoarea Franței la București, a afirmat înn același cadru: „Va fi cu siguranță între marile evenimente ale sezonului cultual 2023. Franța și România sunt extrem de apropiate, legăturile noastre culturale și istorice sunt puternice. Este o mare oportunitate pentru București de a primi operele pictorului alături de New York, Malaga și Paris”.

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, a punctat: „E un vis care a încolțit în inimile de la MARe și e aproape să se transforme în ceva palpabil. (…) Vom susține și financiar, și logistic acest mare eveniment. Știu că nu e ușor să te însoțești cu Statul la astfel de eveniment, dar am convingerea ca vom găsi căile legale și rapide să derulăm acest demers. Vom trata cu toată considerația această mare șansă”. Nu sunt încă stabilite detaliile, însă este vorba în principal de sprijin financiar. Este primul dată când Ministerul  Culturii finanțează un eveniment strategic de artă plastică.

Cécile Debray, președintă a Muzeului Picasso din Paris, partenerul MARe în această expoziție, a afirmat: „Această expoziție e posibilă prin conjugarea eforturilor Muzeului Picasso, susținut de ministerele Culturii din România și Franța, și de Ministerul Afacerilor Externe din Franța și de Institutul Francez. Curatorii au alcătuit un parcurs în opera lui Picasso și expoziția îl va pune față în față cu cei pe care i-a influențat”.

Fiecare dintre muzeele care au dorit să participe la „Anul Picasso” a propus un proiect, iar MARe a venit cu „un concept aparte, impresionant”, după cum a spus ambasadoarea. „Nu am fost aleși pe ochi frumoși”, a completat Kessler.

Directorul MARe a confirmat că o altă instituție muzeală din România a încercat să obțină un loc în „Anul Picasso”, însă nu a dezvăluit despre care este vorba.

Documentare, cursuri pentru adolescenți, conferințe și tururi ghidate

Expoziția va ocupa toate etajele și interetajele muzeului. Va fi acompaniată de o serie de video-documentare prezentate în Auditorium-ul MARe.

Cursuri pentru copii și adolescenți, legate de Picasso și centrate asupra expoziției, tururi ghidate (în română, franceză și engleză), dar și o serie de conferințe și dezbateri pe tema influenței lui Picasso asupra artei postbelice locale și internaționale vor puncta parcursul acestei expoziții.

Un catalog de cercetare bilingv (română-franceză) va fi publicat în legătură cu expoziția, în colaborare cu Muzeul Picasso din Paris.

Prima expoziție Picasso în România în decurs de 55 de ani

Pablo Picasso a fost un nume crucial în regenerarea artei din România postbelică. În 1965 (anul-reper cu care începe colecția permanentă la MARe), regimul comunist local a șters realismul socialist din codul ideologic și estetic al culturii românești, pentru a se emancipa de imperialismul cultural sovietic, a explicat Erwin Kessler în prezentarea expoziției. În locul acestuia a fost promovată noua formulă, diversitatea stilistică. Unul dintre reperele-cheie ale diversității stilistice a fost ultima Școală modernistă postbelică de la Paris, cu Picasso ca figură tutelară. O substanțială expoziție Picasso a fost organizată la Muzeul Național de Artă din București în toamna lui 1968, imediat după pozițiile luate de regimul comunist local față de intervenția brutală a trupelor Tratatului de la Varșovia contra Primăverii de la Praga.

Pentru mulți artiști români, Picasso a fost atunci reinvestit ca un exemplu major de libertate și modernitate inovatoare. Expoziția din 1968, care a cuprins doar litografii, a avut un mare efect asupra conștiințelor și practicilor artistice, dar și asupra publicului. Viitori protagoniști ai scenei artistice locale, precum Florin Mitroi, Horia Bernea, Ion Grigorescu, Alin Gheorghiu, Octav Grigorescu, Sorin Ilfoveanu, Constantin Piliuță și mulți alții au găsit inspirație și susținere durabilă în expoziția Picasso de la București din 1968.

După 1989, influența stilului, a temelor și a atitudinilor lui Picasso a contribuit la emergența unei noi generații de artiști, de la Dumitru Gorzo și Suzana Dan la Alexandru Rădvan, Victor Man și Mircea Suciu, care s-au raportat la diverse aspecte și s-au alimentat din diferite perioade din creația lui Picasso.

Din 1968, nu a mai fost organizată în România nici o altă expoziție personală a unui artist internațional de prim ordin. Nici după 1989, în ciuda deschiderii spre lumea culturală occidentală, nu au fost deschise expoziții dedicate protagoniștilor modernității artistice internaționale.

„România a fost plasată la marginea fluxului curent de expoziții majore internaționale pentru că sistemul muzeistic local este slab echipat, insuficient finanțat și conservator ca practici curatoriale”, a mai spus Erwin Kessler.

MARe s-a concentrat de la început asupra unei sarcini duble – aceea de a prezenta o hartă comprehensivă a artei românești postbelice, împreună cu o selecție atentă de expoziții personale dedicate unor figuri-cheie ale artei internaționale actuale. „Efectul Picasso” încoronează acest demers consecvent. Expoziția va fi deschizătoare de drumuri. Nu doar va relua legătura la nivel înalt după cei 55 de ani de la expoziția Picasso din 1968, ci va constitui un model de și o resursă pentru viitoarele generații de artiști și pentru publicul acestora, pentru societatea și cultura locală și regională.

„Efectul Picasso” la MARe/Muzeul de Artă Recentă București va fi evenimentul cultural major al deceniului, a susținut directorul. Concepută împreună cu Muzeul Picasso din Paris, susținută și sponsorizată de instituții și de corporații locale, expoziția și activitățile conexe vor marca un nou nivel de angajare socială în dezvoltarea unui public modern și a unei societăți inovatoare, cu un înalt standard al calității vieții și cu competențe și aspirații culturale superioare.

MARe / Muzeul de Artă Recentă

MARe / Muzeul de Artă Recentă București a fost inaugurat pe 9 octombrie 2018. Este primul muzeu de artă privat deschis în România în ultimii 110 ani. MARe expune concomitent o colecție permanentă de artă românească și două expoziții temporare care oferă o perspectivă aparte asupra direcțiilor majore, asupra dezbaterilor și transformărilor din arta locală și internațională din anii 1960 până la ora actuală.

Majoritatea muzeelor de artă din România au fost instalate în clădiri construite cu alte destinații și convertite ulterior în muzee. Conceput de architectul Youssef Tohme/YTAA, Muzeul de Artă Recentă, cu o suprafață de 1.200 mp, este construit explicit și exclusiv ca muzeu de artă și este dotat cu toate echipamentele (de climatizare, securitate, iluminare, dar și de servire a publicului) cerute de o astfel de instituție a vremurilor noastre.

Expozițiile temporare de grup, care au prezentat în total publicului mai mult de 200 de artiști români au fost susținute de instituții culturale locale, precum ARCUB și ExpoArte, Ministerul Culturii, AFCN, dar și de sponsori locali din mediul corporatist.