Expoziție Magdalena Rădulescu, la 120 de la nașterea artistei
Opera artistei Magdalena Rădulescu, reprezentantă a modernismului european, excentrică și boemă, este prezentată de Muzeul de Artă Brașov în expoziție aniversară.
„Magdalena Rădulescu. 120 de ani de grație boemă” va fi vernisată la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, pe 5 august, unde va putea fi vizitată până pe 30 octombrie, de marți până sâmbătă, între orele 11:00 și 19:00.
Curatorul expoziției este Alexandra Ardelean.
Magdalena Rădulescu – portretist excentric
Magdalena Rădulescu (1902-1983) s-a născut la Râmnicu-Vâlcea, dar și-a petrecut anii copilăriei la Constanța. Cu studii de artă la München și Paris, artista a activat în mediul artistic parizian alături de alți artiști faimoși precum Brâncuși, Chagall și Giacometti. S-a integrat în lumea intelectualilor francezi și români, iar portretele realizate de ea dezvăluie numeroșii săi susținători: scriitoarea Cella Serghi, criticul de artă Petre Comarnescu, scriitorul Miron Radu Paraschivescu, scriitoarea Henriette Yvonne Stahl, Lucian Blaga, celebrități ale teatrului românesc (Ion Sava, Lilly Carandino, Nicolae Carandino, Tantzi Cocea, Clody Bertola), colecționari, artiști și alte personalități ilustre ale României interbelice.
Printre temele pe care vizitatorii le vor descoperi în expoziție se află autoportretul, scene reprezentând lumea spectacolului și a carnavalului (cavalcade, personaje de circ și acrobați neînfricați), dansuri românești (hore și dansul călușarilor). Artista a promovat cu mândrie tradițiile românești în țările în care a călătorit, dar a evocat adeseori și influențele orientale cunoscute din copilărie.
Magdalena Rădulescu a desfășurat o activitate artistică bogată. Operele sale se găsesc în numeroase colecții muzeale și zeci de colecții private din întreaga lume.
Expoziția organizată de Muzeul de Artă Brașov reunește 82 de lucrări din zece colecții private din România, printre care colecțiile Cătălin Casperschi, Mihai Astratinei, I. și L. Gavrilescu și Eduard Uzunov.
