Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  Femei în artă – Hilma af Klint, pionier al artei abstracte occidentale
hilma af klint, foto Åsa lundén moderna museet

Femei în artă – Hilma af Klint, pionier al artei abstracte occidentale

Hilma af Klint (1862 – 1944) este una dintre cele mai apreciate artiste suedeze, celebrată astăzi în întreaga lume, considerată pionier al artei abstracte occidentale, primele ei compoziții abstracte fiind realizate cu ani înainte de cele ale lui Vasily Kandinsky, Kazimir Malevich și Piet Mondrian.

Spiritismul și Tablourile pentru templu

Născută la Stockholm, în 1862, a urmat cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase din oraș, pe care le-a absolvit în 1887, devenind cunoscută pentru lucrările sale figurative și ocupând funcția de secretar al Asociației Femeilor Artiste Suedeze.

În acea perioadă, spiritismul și teosofia au luat amploare, deoarece oamenii, inclusiv Hilma af Klint, căutau o modalitate de a reconcilia religia cu numeroasele progrese științifice recente. Aceste sisteme de credință i-au inspirat primul său grup important de lucrări nonfigurative și neobiective. Numite „Tablouri pentru templu/ The Paintings for the Temple”, cele 193 de picturi au fost create între 1906 și 1915 și au explorat o percepție dualistă a creației, a evoluției și a universului. Destinate să fie instalate într-un templu în spirală, Hilma af Klint a impus ca lucrările să nu fie expuse decât după 20 de ani de la moartea sa.

hilma af klint group x no 1 altarpiece altarbild 1915

Hilma af Klint, „Group X No 1 – Altarpiece (Altarbild)”, 1915

Aceste picturi, împreună cu unele dintre lucrările sale anterioare, au constituit cea mai mare parte a retrospectivei de la Muzeul Guggenheim din New York, din 2018 – 2019.

Hilma af Klint i-a intrigat pe mulți, mai ales că susținea că se poate folosi de propriile creații abstracte pentru a lua legătura cu spirite din altă lume. Una dintre foarte puținele femei care făceau artă abstractă în Europa acelei perioade, ea a fost numită în retrospectiva Guggenheim inventatoarea artei abstracte moderniste. „Hilma af Klint: Paintings for the Future” a devenit, în toamna lui 2018, cea mai vizionată expoziție din istoria instituției newyorkeze.

După decenii în care a fost uitată, a revenit în atenția publicului odată cu o retrospectivă realizată în 2013 de Moderna Museet din Stockholm, care are un acord pe termen lung cu fundația artistei.

Anul trecut, Glenstone, muzeu privat din Potomac (statul Maryland), a cumpărat un set de opt acuarele semnate de Hilma af Klint și a devenit prima instituție americană ce deține lucrări ale artistei suedeze.Grupul Celor Cinci

Picturile convenționale ale lui Af Klint au fost sursa de venit financiar, dar ceea ce ea numea „marea operă”, realizată în timpul vieții, a rămas o activitate separată. Doar publicul interesat din punct de vedere spiritual a avut cunoștință de acest corpus de lucrări. Încercările ei de a expune aceste picturi unor persoane cu vederi asemănătoare au rămas în mare parte fără succes, iar observațiile din caietele sale de notițe indică faptul că ea a simțit că lumea nu era pregătită pentru mesajul pe care ea intenționa să îl comunice prin acestea.

La Academia de Arte Frumoase, af Klint s-a împrietenit cu Anna Cassel, una dintre cele patru femei cu care a înființat The Five, un grup care explora tărâmurile spirituale prin meditație și ședințe de spiritism. Celelalte membre erau Cornelia Cederberg, Sigrid Hedman și Mathilda Nilsson, care fuseseră membre ale Societății Edelweiss, o asociație din Stockholm care combina ideile creștine, învățăturile teosofice și spiritismul. Grupul a fost activ între 1896 și 1908.

La începutul secolului al XX-lea, Stockholm era vizitat de reprezentanți de frunte ai diferitelor mișcări spirituale. Af Klint a asistat la prelegeri ținute de teosofii Annie Besant și Rudolf Steiner, iar biblioteca ei conținea principalele scrieri teosofice ale Madame Blavatsky și un număr mare de lucrări ale lui Steiner. Mai târziu, a devenit membră activă a Societății Antroposofice, fondată în 1913. În anii 1920, a petrecut perioade lungi în Dornach (Elveția), unde Steiner înființase centrul mișcării, Goetheanum.

hilma af klint, tree of knowledge no. 1

Hilma af Klint, „Tree of Knowledge No. 1”

În 1944, s-a mutat la verișoara ei Hedvig af Klint în Ösby, Djursholm, o suburbie a orașului Stockholm. Hilma af Klint a murit pe 21 octombrie, în urma unui accident de tramvai. Nepotul ei, Erik af Klint, i-a moștenit opera, aproximativ 1.300 de tablouri și 124 de caiete care cuprind mai mult de 26.000 de pagini scrise de mână și dactilografiate. El a pus bazele, în ianuarie 1972, Fundației Hilma af Klint.

Picturile convenționale ale lui af Klint au fost incluse în numeroase expoziții, în timpul vieții ei. Lucrările sale non-figurative au fost expuse însă doar în contexte antroposofice și teosofice. După moartea ei, au trecut decenii până când arta sa a beneficiat de o atenție serioasă. În 1986, Los Angeles County Museum of Art (LACMA) a inclus lucrările sale în expoziția „The Spiritual in Art: Abstract Painting 1890-1985”. De atunci, interesul pentru picturile ei ezoterice a crescut, iar astăzi lucrările sale sunt expuse în mod regulat în muzee importante din întreaga lume.