Femei în artă – Lee Krasner și permanenta căutare de mijloace de exprimare autentică
„Îmi place ca o pânză să respire și să fie vie. Ideea este să fie vie”, spunea Lee Krasner, artistă care a forțat permanent limitele artei abstracte.
De-a lungul carierei de peste cinci decenii, s-a reinventat perpetuu, de la desene cubiste, colaje și montaje până la pictură abstractă de mari dimensiuni. Pionieră a expresionismului abstract, ea a fost și unul dintre principalii promotori ai moștenirii lui Jackson Pollock, care i-a fost soț timp de 11 ani.
Eclipsată mult timp de Pollock, Krasner era de fapt o artistă consacrată cu mult înainte să-l întâlnească.
Spre deosebire de mulți dintre contemporanii ei, Krasner a refuzat să dezvolte o „imagine caracteristică”, pe care o considera „mai degrabă rigidă decât vie”. Ea a lucrat în cicluri, căutând continuu noi mijloace de exprimare autentică.
Lee Krasner s-a născut în 1908, în Brooklyn, pe numele Lena Krassner, într-o familie de refugiați evrei ruși. A studiat arta în mai multe instituții de prestigiu, dar și cu influentul profesor și artist Hans Hofmann și s-a alăturat grupului American Abstract Artists, la finalul anilor 1930. În multe privințe, s-a aflat în centrul lumii artistice new-yorkeze în plină dezvoltare. După cum remarca un dealer, Krasner „știa mai multe despre pictură decât oricine din Statele Unite, cu excepția lui John Graham”.
Artistul John Graham a fost cel care i-a adus împreună pe Krasner și Jackson Pollock. În 1942, ambii au fost incluși în expoziția lui „French and American Painting” din centrul New York-ului. Krasner a fost inspirată să bată la ușa apartamentului lui Pollock pentru a-i vedea lucrările. A fost începutul unei relații furtunoase care avea să fie o prezență centrală și uneori eclipsantă în cariera ei.
Creația în timpul și după mariajul cu Pollock
Krasner l-a prezentat pe Pollock multor artiști și galeriști, printre care Willem de Kooning, Hans Hoffman și Sidney Janis, și, cel mai important, criticului de artă Clement Greenberg, care a devenit un susținător al operei lui Pollock. În 1945, Krasner și Pollock s-au căsătorit și s-au mutat la Springs, East Hampton (Long Island). Acolo, ea a început seria „Little Images” și a realizat blaturi de masă din mozaic. Și-a imaginat compozițiile dense din „Little Images” ca niște hieroglife ilizibile, înțesate cu vopsea aplicată uneori direct din tub. În plus, Krasner a început să lucreze la colaje – folosind hârtie și resturi de pe pânzele pe care ea și Pollock le aruncaseră – care îi demonstrau admirația pentru Henri Matisse.
În 1956, în timp ce Krasner se afla în Europa, Pollock – care mulți ani s-a luptat cu alcoolismul – a murit într-un accident de mașină. Un an mai târziu, Krasner s-a mutat în atelierul lui Pollock de pe proprietatea lor, iar amploarea și energia picturilor ei s-au extins. Natura a fost o temă care a captivat-o: a realizat „The Seasons” (1957), lucrare cu lățime de 5 metri, iar „Gaea” (1966), după zeița greacă a Pământului, o arată îndreptându-se spre straturi extinse de culoare și ritm.
În 1965, a avut prima ei expoziție personală la Whitechapel Gallery din Londra, iar în 1975, la Whitney Museum of American Art.
După moartea lui Pollock, Krasner și-a dedicat restul vieții promovării artei lui și protejării moștenirii lăsate de el, continuând în același timp propria explorare a abstracției. În 1978, a primit în sfârșit locul care i se cuvenea alături de Pollock, Rothko și ceilalți în cadrul expoziției „Abstract Expressionism: The Formative Years”. Ultimul deceniu din viața sa i-a adus, de asemenea, numeroase distincții.
Lee Krasner a murit în 1984, cu câteva luni înainte de deschiderea la Museum of Modern Art din New York a unei ample retrospective a creației ei.
Foto: Lee Krasner, „Untitled”, 1964 (c) MoMA
