Femei în artă – Sophie Taeuber-Arp, pionier al artei constructiviste
Sophie Taeuber-Arp (1889, Davos – 1943, Zurich), unul dintre cei mai talentaţi artişti multilateral dezvoltaţi, este recunoscută ca profesoară de arte, participant activ în mişcarea Dada, creatoare de textile, picturi murale, vitralii, mobilă, dar și ca sculptor, editor de revistă şi pionier al stilului abstract.
Pentru ea, stilul abstract a fost mereu conectat la viaţa cotidiană. Mişcarea ei printre genuri, discipline şi roluri creative a făcut-o un personaj relevant al timpului său.
Artista elvețiană este considerată un pionier al artei constructiviste, ramură a artei abstracte cu baze puse de Vladimir Tatlin, influențat de construcțiile cubiste ale lui Picasso, și Alexandr Rodchenko în Rusia, în jurul anului 1920. Constructiviștii considerau că arta ar trebui să reflecte direct lumea modernă industrială.
Reconciliind extremele – dada și abstracția geometrică, arta și obiecte utilitare – lucrările lui Taeuber-Arp s-au angajat cu îndrăzneală în contextul intelectual al modernismului internațional. Prin abordarea sa multilaterală a mediilor, ea a contestat ierarhiile tradiționale dintre fine și arta aplicată și a afirmat relevanța urgentă a artei pentru viața de zi cu zi.
Taeuber-Arp a definit categorisirile pe parcursul scurtei sale cariere prin activitatea ca pictor, sculptor, arhitect, interpret, coregraf, profesor, scriitor și designer de textile, decoruri și interioare.
„Doar atunci când ne adâncim în noi înșine și încercăm să fim pe deplin sinceri cu noi vom reuși să facem lucruri de valoare”, spunea Sophie Taeuber-Arp.
Sophie Taeuber-Arp, „Compoziție”, ulei și fulgi metalici pe pânză
Parcurs profesional
Sophie Taeuber-Arp a urmat cursurile interdisciplinare ale Școlii Debschitz din München, apoi a studiat un an arta țesutului la Școala de Arte și Meserii din Hamburg.
Izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, a forțat-o să se întoarcă în Elveția, unde, în 1915, a luat lecții de Ausdruckstanz (dans expresiv) cu coregraful Rudolf von Laban și dansatoarea Mary Wigman. În același an, în timpul unei vizite la Galeria Tanner din Zurich, l-a cunoscut pe cel care avea să îi devină soț în 1922, poetul și artistul Jean (Hans) Arp, cu care a colaborat frecvent pentru tot restul vieții.
În Elveția, ea lansat o practică de succes în domeniul artelor aplicate. A activat în domeniul dansului, dar a și predat arta textilă și a realizat colaje, acuarele, decoruri, marionete și tapiserii, folosind un joc unic între culoare și formă care i-a consolida poziția de fondatoare timpurie a artei constructiviste.
A primit și executat mai multe comenzi de design interior, s-a alăturat unor colective artistice, de la Cercle et Carré la Abstraction-Création și grupul elvețian Allianz, alături de colegi artiști precum Georges Vantongerloo, Piet Mondrian și Max Bill, și a fondat și editat revista de artă radicală Plastique.
Prietenii valoroase și o moarte accidentală
Casa lui Arp și a lui Taeuber-Arp din Meudon a devenit un loc de întâlnire pentru artiști și alți intelectuali. Din cercul lor de prieteni făceau parte Sonia și Robert Delaunay, Wassily Kandinsky, Joan Miró și Marcel Duchamp. Între 1929 și 1943, Taeuber-Arp a expus în 40 de expoziții din întreaga lume.
Taeuber-Arp și soțul ei au fugit în sudul Franței, când naziștii au invadat Parisul, înainte de a ajunge la Zurich, la sfârșitul anului 1942. După moartea accidentală a artistei prin intoxicare cu monoxid de carbon, în 1943, Arp a lucrat la promovarea moștenirii ei, în parte prin producerea unui număr de „re-creații” postume ale lucrărilor sale de artă.
Opera ei abstractă a inspirat inclusiv bijuterii. Freywille citează „Quatre espaces à cercles rouges roulants” ca sursă pentru o specială colecție a sa omagială.
Recent, artista a beneficiat – în 2021 – de o retrospectivă itinerantă la Kunstmuseum Basel, Tate Modern Londra și Museum of Modern Art (MoMA) din New York, unde anul acesta, până la final de septembrie, este inclusă expoziției colective „Woven Histories”.
Fotografie principală: Sophie Taeuber-Arp, „Compoziția petelor cuadrangulare/ Composition en taches quadrangulaires”, guașă pe hârtie, 1920
