Filosofia formei – Brâncuși, în focus la Târgu Jiu
Conferința internațională „Filosofia Formei”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, are loc la Târgu Jiu în perioada 22 – 26 octombrie, sub Patronajul UNESCO. În aceeași perioadă, ca eveniment conex, este deschisă expoziția „Brâncuși. Fotografia: Atelierul Invizibil”, cu fotografii originale de Brâncuşi din Colecția David Grob.
La evenimente vor participa cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor culturale internaționale.
Din atelierul parizian la ansamblul Calea Eroilor
Deschiderea conferinței e programată în 22 octombrie, la ora 10:00, în amfiteatrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu. Programul conferinței este construit în jurul unor teme care urmăresc atât universul artistic al lui Brâncuși, cât și impactul internațional al operei lui.
În prima zi a conferinţei, în paralel cu panelul dedicat ansamblului sculptural Calea Eroilor de la Târgu Jiu, va avea loc o dezbatere privind diplomația culturală, la care participă Simona-Mirela Miculescu, ambasador, delegat permanent al României la UNESCO, și Cristian Bădescu, ambasadorul României în Norvegia.
Un moment de referință al zilei îl reprezintă sesiunea „Brâncuși – The Photography”, cu participarea dr. Doina Lemny, specialist în opera lui Constantin Brâncuși, profesorul Friedrich Teja Bach, istoric de artă și expert în opera brâncușiană, și colecționarul David Grob.
Filosofia Formei: corp, spirit și esență
Dimensiunea academică a conferinței va continua prin seria de paneluri reunite sub genericul „The Philosophy of Form”, dedicată relației dintre corp, spirit, materie, geometrie și esență în opera lui Brâncuși.
Cercetători din România și din străinătate vor aborda sculptura brâncușiană din perspective filosofice, istorice, antropologice și estetice, într-un dialog care urmărește să descifreze felul în care Brâncuși a transformat forma într-un limbaj universal.
Programul include sesiuni dedicate atelierului parizian și rețelelor avangardei, relației lui Brâncuși cu artiștii și intelectualii epocii, precum și rolului fotografiei și desenului în definirea operei sale.
Printre temele abordate se numără relațiile dintre Brâncuși, Tristan Tzara și Marcel Duchamp, receptarea sa în poezia modernă, influența sa asupra sculpturii europene și modul în care opera artistului a fost reinterpretată în teoria artei de după război.
Brâncuși, dincolo de Europa
O secțiune specială a conferinței este dedicată receptării universale a lui Constantin Brâncuși, cu contribuții despre relația artistului cu Japonia, Coreea de Sud, una profundă, centrată pe o mare afinitate estetică şi filosofică, precum şi cea cu America, ţara care l-a consacrat revoluţionând istoria artei moderne.
Aceste sesiuni urmăresc felul în care limbajul sculptural al lui Brâncuși a traversat frontiere culturale și geografice și cum a fost reinterpretat în contexte artistice radical diferite.
În aceeași logică, o sesiune dedicată lui Brâncuși și Regatului Unit va analiza influența sculptorului asupra artei britanice a anilor 1960 și circulația operei sale în importante instituții și colecții britanice.
UNESCO, patrimoniu și responsabilitatea față de viitor
O componentă importantă a programului o reprezintă patrimoniului mondial și provocările actuale privind conservarea acestuia.
Reprezentanți ai Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, ai Institutului Național al Patrimoniului și specialiști în conservare vor participa la sesiunea „World Heritage from the UNESCO Perspective: Current Challenges for Heritage Sites in Romania and the Region”.
Această sesiune va fi urmată de o amplă dezbatere despre autenticitate, conservare și expertiză științifică, cu participarea unor specialiști în diagnosticarea și conservarea patrimoniului.
O temă de interes major o constituie și cercetarea privind autenticitatea unor opere atribuite lui Brâncuși, prezentată de cercetătorul Eduard Andrei și dr. Doina Lemny, alături de contribuții dedicate conservării metalului, lemnului și picturii murale.
Prin aceste sesiuni, conferința propune o abordare în care admirația pentru Brâncuși este dublată de o întrebare esențială: cum poate fi transmisă autentic moștenirea sa către generațiile viitoare?
Arhive, memorie și mitul Brâncuși
Panelul „Archives, Historiography and Mythology. Reconstructing the Brâncușian Biography” va examina modul în care biografia lui Brâncuși a fost construită, documentată și reinterpretată de-a lungul timpului.
Vor fi abordate documente de arhivă, episoade mai puțin cunoscute din viața artistului, relația sa cu România și controversata perioadă de după 1951.
Sesiunea va fi completată de prezentări dedicate unor arhive românești și documentelor din fostele structuri ale statului, contribuind la recuperarea unor fragmente mai puțin cunoscute din istoria lui Brâncuși.
Brâncuși și generațiile viitoare
Panelul „Brâncuși’s Work, a Legacy for the Future. Echoes and Resonances” va explora felul în care opera artistului continuă să genereze noi forme de creație, cercetare și interpretare.
Noile tehnologii, designul expozițional, experiențele imersive și proiectele inspirate de „Coloana fără sfârșit” vor deschide o discuție despre felul în care Brâncuși poate fi înțeles și reinterpretat de generațiile contemporane.
Un moment aparte al programului îl va constitui proiecția filmului „In Search of the Lost Father”, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu regizorul filmului Ionuț Teianu.
Târgu Jiu – locul în care Brâncuși poate fi întâlnit acasă
Programul conferinței depășește spațiul sălilor academice și îi conduce pe participanți către locurile legate direct de viața și opera lui Brâncuși.
O vizită la Hobița, satul natal al sculptorului, și o vizită dedicată Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu vor completa dezbaterile academice cu experiența directă a patrimoniului.
Participanții vor avea și ocazia de a descoperi patrimoniul cultural al Olteniei printr-o deplasare la Craiova.
O întâlnire internațională, un reper pentru Târgu Jiu
Prin amploarea programului și diversitatea participanților, „Filosofia Formei” își propune să transforme aniversarea nașterii lui Constantin Brâncuși într-un moment de referință pentru cercetarea, promovarea și protejarea moștenirii sale.
De la fotografiile originale din Colecția David Grob și atelierul parizian până la Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, de la diplomația culturală și patrimoniul UNESCO până la noile tehnologii și forme de interpretare artistică, conferința urmărește un singur fir comun: actualitatea unei opere care continuă să depășească granițele timpului, ale geografiei și ale disciplinelor.
În timpul conferinței, la 25 octombrie, vor fi premiate școlile UNESCO în anul în care marcăm 70 de ani de prezență a României în UNESCO.
