Frances Morris, director Tate Modern: „Colecția noastră s-a format în jurul unor artiști precum Brâncuși, Paul Neagu, Kasimir Malevich”
Frances Morris, director al Tate Modern și membru în juriul sesiunii de achiziții publice de artă a Muzeului Național de Artă Contemporană 2022, a vorbit la București despre perspectiva Marii Britanii asupra artei din România, despre achizițiile de lucrări semnate de artiști români și cum s-a format colecția muzeului britanic.
Alături de Frances Morris, la conferința publică MNAC International Academy s-au aflat dr. Zoran Eric – curator independent, fost curator șef la Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad, Călin Dan, directorul MNAC, și artista Ana Maria Micu.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană a prezentat joi, 16 martie, cele 192 de opere achiziţionate în sesiunea publică 2022.
Calitatea estetică și aceea care transcende contextul local a reprezentat criteriul după care lucrările achiziționate în 2022 de MNAC au fost evaluate, a spus Frances Morris.
„Sunt zece ani de când am venit prima dată în România şi am început să iubesc ţara dumneavoastră. Muzeul meu este într-un loc diferit și are o perspectivă diferită și vreau să împărtășesc cu voi perspectiva asupra României din Marea Britanie și cum am abordat arta est-europeană contemporană în ceea ce privește colecțiile noastre”, a declarat Frances Morris în cadrul primei ediții a conferințelor publice MNAC International Academy.
Formarea colecției Tate Modern
Tate Modern este una dintre cele patru galerii din Marea Britanie sub numele Tate și este un muzeul național.
Tate Modern este un muzeu dedicat artei moderne și contemporane internaționale. „Când m-am alăturat pentru prima dată Tate Modern, la sfârșitul anilor 1990, colecțiile cuprindeau artă britanică din cinci secole, artă internațională de la 1900 până în prezent, o colecție internațională cu lucrări din America de Nord și Europa de Vest”, a spus Frances Morris.
„Tate Modern s-a deschis în 2000 cu o expunere radicală nouă, am eliminat cronologia, granițele, și din acel moment am înțeles absența lucrărilor de dincolo de America de Nord, de dincolo de Europa de Est”, a spus Morris.
În 2006, „am decis să extindem colecția către părți din lume, centre culturale unde puteam avea conexiuni (America Latină, Asia de Sud, Africa, Africa de Nord, Europa Centrală și de Est)”, a precizat directoarea.
„Am avut un număr important de lucrări emblematice de Brâncuși, el fiind un simbol în ceea ce privește arta est-europeană, dar am avut și artiști bine cunoscuți precum Paul Neagu, care a trăit la Londra”.
Lucrarea „Fish”, din bronz, metal și lemn, de Constantin Brâncuși, este una dintre lucrările artistului român din colecția britanică.
Brâncuși și Paul Neagu, expuși la Tate Modern
„Multe lucrări de Paul Neagu au fost expuse în galeria noastră, dar și de ucraineanul Kasimir Malevich, Branco Dimitrijevic, artist bosniac, figură familiară la Paris, Berlin și Londra care a fost bine reprezentat în colecția noastră, la fel și Ilya Kabakov, care a părăsit Moscova pentru New York. Un număr de artiști polonezi proeminenți în Marea Britanie, precum Miroslaw Balka s-au aflat în galerie”, a spus invitata.
„Acești artiști au devenit figuri în jurul cărora s-a format colecția noastră”.
Frances Morris a prezentat și un exemplu de expoziție realizat la Tate despre Ion Grigorescu, „Out of Place”, în 2011.
Performance-ul a devenit o parte importantă a colecției Tate, exemplu fiind Nedko Solakov, artist bulgar născut în 1957.
Vizitele în România au fost bine planificate iar Tate Modern a achiziționat lucrări ale artiștilor români precum: Geta Brătescu, Ion Grigorescu, o instalație a grupului Sigma, instalație de Ana Lupaș, Ciprian Mureșan, Peter Jacobi și Ritzi Jacobi.
„Achiziția unor lucrări din România ne-a permis să ne mișcăm de la o perspectivă canonică asupra avangardei nord-americane către o rețea mult mai deschisă de artă”.
Frances Morris a mai spus că artiștii britanici ar fi încântați să expună la MNAC: „Este o galerie minunată, o clădire extraordinară, un oraș care este foarte interesant din punct de vedere istoric, care a trecut prin frământări, este o țară uimitoare, de aceea mă întorc mereu, de aceea fac parte din Comitetul științific. Este o scenă contemporană vibrantă. Este pentru prima dată când văd lucrările în mărime naturală, sunt super impresionată de lucrările de artă pe care le-am văzut până acum pe un ecran, de la capodopere de Ion Grigorescu până la artiști de care nu am auzit niciodată, așa că artiștii britanici ar fi încântați să expună într-o asemenea companie”.
