
Furturi de artă în secolul XXI
De la „Mona Lisa” la capodopere de Rembrandt, Johannes Vermeer și Edouard Manet, de la obiecte arheologice la bijuterii și artă contemporană, jafuri de obiecte de artă au avut loc la cele mai mari instituții din lume dintotdeauna. Au fost vizate opere din întreaga istorie a artei și au implicat personaje obscure și, posibil, organizații criminale. În unele cazuri, operele au fost recuperate, în timp ce în altele, sunt de negăsit.
În ultimii 25 de ani, în muzee din Stockholm, Viena, Oslo, Paris și Amsterdam au avut loc spargeri care au provocat pierderi importante patrimoniului mondial. În contextul furtului din 19 octombrie de la Muzeul Luvru, trecem în revistă câteva dintre cele mai importante jafuri de artă din ultimul sfert de secol.
Nationalmuseum Stockholm (2000)
Nationalmuseum Stockholm a fost, în 2000, scena unui jaf de proporții, în care au fost folosite arme și diversiuni. Hoții înarmați cu o mitralieră au pătruns în muzeu, au furat trei opere de Rembrandt și Pierre-Auguste Renoir și au scăpat. Poliția se temea că operele de artă, evaluate în acel an la 30 de milioane de dolari, vor părăsi rapid Europa de Est, și a demarat rapid o acțiune pentru a opri orice vânzare.
În 2001, autoritățile au descoperit una dintre picturile de Renoir în timpul unei descinderi neașteptate legate de droguri. În 2005, în timpul unei anchete asupra unui cartel bulgar, autoritățile internaționale au prins infractori care încercau să vândă pictura lui Rembrandt pentru 42 de milioane de dolari și au recuperat și acea operă. Patru persoane au fost arestate în timp ce încercau să finalizeze tranzacția.
Van Gogh Museum (2002)
Operele lui Vincent van Gogh au fost subiectul a numeroase jafuri de amploare. Unul dintre ele a avut loc când muzeul omonim din Amsterdam se pregătea să marcheze 150 de ani de la nașterea artistului.
În 2002, hoții au furat două picturi timpurii din Muzeul Vincent van Gogh. Ei au pătruns în muzeu folosind o scară de 4,5 metri și spărgând o fereastră. Nu s-a știut ce s-a întâmplat cu operele până în 2016, când autoritățile italiene le-au descoperit într-o fermă lângă Castellammare di Stabia, în apropiere de Napoli. Poliția a făcut legătura între furturi și mafia Camorra, iar autoritățile au arestat mai mulți traficanți în legătură cu jaful.
Whitworth Art Gallery (2003)
Un jaf celebru a avut loc în 2003 la Galeria de Artă Whitworth din Manchester (Anglia). Nu a fost vorba despre lucrări foarte importante, deși numele autorilor sunt, ci pentru drama din jurul evenimentului și pentru concluzie.
Hoții au pătruns în muzeu și au furat tablouri de Paul Gauguin, Pablo Picasso și Vincent van Gogh, pe care le-au pus într-un tub de carton, pe care l-au ascuns într-o toaletă abandonată la aproximativ 200 de metri de Whitworth.
Când oficialii muzeului au recuperat tubul, au observat și un mesaj scris de hoți: „Nu am intenționat să furăm aceste tablouri, ci doar să evidențiem securitatea lamentabilă”. Desigur, muzeul a negat că securitatea sa era deficitară.
Lucrările – în valoare totală de 4 milioane de lire sterline, în 2003 – au suferit daune minime și au fost repuse în expoziție. Persoanele care au comis furtul nu au fost încă identificate.
Kunsthistorisches Museum (2003)
Saliera, o sculptură din aur din 1543 sub formă de solniță, operă atribuită maestrului renascentist Benvenuto Cellini, a fost furată în 2003 de la Muzeul de Istorie a Artei din Viena. Alarma s-a declanșat, însă paznicul a crezut că a fost un accident.
A fost dovedit abia trei ani mai târziu că lucrarea, evaluată la 60 de milioane de dolari, fusese furată de Robert Mang, un expert în securitate specializat în sisteme de alarmă. El încercase de două ori să primească o răscumpărare de 12 milioane de dolari pentru operă. I-a condus apoi pe anchetatori într-o pădure din afara Vienei, unde îngropase Saliera într-o cutie de plumb, și a fost condamnat la patru ani de închisoare.
Munch Museum (2004)
Lucrări de Edvard Munch au fost luate în 2004 de la Munch Museum din Oslo în văzul tuturor. În timp ce vizitatorii admirau capodoperele expuse în muzeu, hoții au furat picturile „Țipătul” (1910) și „Madona” (1894) ale expresionistului norvegian.
Nu era prima dată când o versiune a picturii „Țipătul” era furată, dar, într-un fel, a fost o acțiune mai îndrăzneață, având în vedere mulțimea de oameni care se afla în jur când hoții au amenințat paznicii cu arma și au plecat într-o mașină neagră. Au circulat zvonuri despre ce s-a întâmplat după aceea. Au fost picturile arse? A fost implicată mafia? În cele din urmă, lucrările au fost recuperate în 2006, șase persoane au fost arestate, iar ele au fost returnate muzeului.
Sculptură de bronz, furată pentru materia primă (2005)
„Reclining Figure”, de Henry Moore, a fost vizată de hoții care doreau să profite de piața în plină expansiune a fierului vechi, ca urmare a creșterii cererii din China. În 2005, sculptura în valoare de 18 milioane de dolari amplastă în aer liber a fost furată. Ea cântărea 2 tone și era expusă la fundația artistului din Hertfordshire, Anglia.
Motivul și locul în care ar fi putut ajunge au nedumerit anchetatorii ani, având în vedere dimensiunea și greutatea sculpturii. Apoi, în 2009, poliția britanică a dezvăluit că, în urma unei serii de anchete la depozitele locale de fier vechi, a ajuns la concluzia că hoții au tăiat-o în timpul nopții, au topit-o și au vândut bronzul transformat pentru 1.500 de lire sterline. Persoanele care ar fi distrus opera lui Moore nu au fost niciodată prinse.
Museu de Arte de São Paulo (2007)
De la Museu de Arte de São Paulo au fost luate, în 2007, picturi de Pablo Picasso și Cândido Portinari evaluate atunci la 50 de milioane de dolari. Hoții au pătruns în instituția braziliană folosind un cric hidraulic și o rangă, în momentul în care paznicii schimbau tura.
Muzeul a fost închis câteva săptămâni după jaf, iar lucrările au fost recuperate după ce un suspect a informat autoritățile privitor la locul unde erau ascunse. Doi suspecți au fost arestați în legătură cu furtul, pentru care au încercat să obțină o răscumpărare substanțială de la președintele muzeului. După jaf, muzeul s-a angajat să-și întărească securitatea.
Musée d’Art Moderne (2010)
Furtul a cinci opere importante de artă modernă din Musée d’Art Moderne din Paris în 2010 a fost atât de abil, încât autorul a fost comparat cu Arsène Lupin, hoțul fictiv din romanele polițiste franceze, și cu Spider-Man, poreclă cu care a ajuns să fie cunoscut.
Vjeran Tomic a pulverizat un acid pe o fereastră care i-a permis să intre fără probleme. Într-o noapte, la ora 3 dimineața, a furat lucrarea „Pastorale” (1905) a lui Henri Matisse. Pentru că alarmele nu s-au declanșat, a luat și lucrări de Amedeo Modigliani, Fernand Léger, Pablo Picasso și Georges Braque. Se crede că Tomic lucra la comanda unui negustor pe nume Jean-Michel Corvez, care voia să le vândă. Odată prins, Tomic a fost condamnat la opt ani de închisoare.
Kunsthal Rotterdam (2012)
Un furt care a avut loc la Kunsthal Rotterdam în 2012, în care hoții au sustras opere de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin și Lucian Freud, în doar trei minute, a rămas cu multe semne de întrebare.
Experții nu au fost de acord cu privire la valoarea picturilor, estimările variind între 26 și 100 de milioane de dolari.
Cinci persoane au fost arestate în legătură cu jaful. Erau români. Mama celui care a pus la cale jaful a susținut ulterior că a ars operele, deși analiza criminalistică a cenușii nu a fost concludentă.
Unii cred că ar fi mințit, iar în 2018, doi cetățeni olandezi au susținut că au găsit pictura lui Picasso. Au fost realizate documentare și s-a scris mai mult pe acest subiect, iar recent a fost lansat filmul „Jaful secolului”, regizat de Ana Teodora Mihai, pentru care scenaristul Cristian Mungiu s-a inspirat din caz.
Museum Singer Laren (2020)
În plină carantină în contextul pandemiei de Covid-19, un tablou de Vincent van Gogh a dispărut din muzeul olandez Singer Laren.
Lucrarea „The Parsonage Garden at Nuenen in Spring” (1884) fusese împrumutată de la o altă instituție olandeză, Muzeul Groninger, și a fost luată de un individ care a pătruns în muzeu folosind un baros și a trecut de mai multe niveluri de securitate.
Tabloul a fost recuperat în toamna lui 2023 și expus din nou public, anul următor, la Groninger.
Foto: „The Parsonage Garden at Nuenen in Spring”; Groninger Museum