Galerii din România și Republica Moldova, la Art Brussels 2025

Galeriile Ivan, 418Gallery și Lutnița participă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la târgul de artă contemporană Art Brussels 2025, organizat de Brussels Expo în perioada 24 – 27 aprilie. Galeriile din România fac parte din selecția ’68 forward, iar Galeria Lutnița din Chișinău prezintă lucrările artiștilor români Alex Bodea și Flaviu Cacoveanu în secțiunea Discovery.

Galeria Lutnița, inaugurată în toamna anului 2022, este un proiect inițiat de artistul moldovean Andrei Sclifos și beneficiază de sprijinul Fundației Plan B din Cluj-Napoca, fiind coordonată de Mihai Pop.

Prezentarea Galeriei Ivan la Art Brussels 2025 se concentrează pe redescoperirea și recontextualizarea a două artiste care au creat în perioada comunistă: Florina Coulin și Adela Petrescu. Lucrările selectate, realizate între anii 1950 și 1980, surprind felul în care cele două artiste au documentat, prin mijloace personale, transformările orașului în contextul regimului socialist. Galeria Ivan din București, fondată în 2007, este recunoscută pentru promovarea internațională a unor artiști români de referință.

418Gallery participă la Art Brussels 2025 cu lucrările artiștilor Romul Nuțiu, Vincențiu Grigorescu și Diet Sayler. Tema expoziției va fi abstracția din spatele Cortinei de Fier în România anilor ’60 și ’70, oferind o perspectivă asupra rezistenței artistice și inovației estetice într-un climat politic restrictiv. 418Gallery a fost fondată în 2008, la București. Din 2017, galeria și-a mutat sediul în Cetate, devenind prima galerie rurală din România. Galeria este recunoscută pentru cercetarea și promovarea avangardei românești și est-europene din anii 1960-1970, perioadă în care artiști din spatele Cortinei de Fier explorau arta abstractă, în opoziție cu realismul socialist impus oficial.

Târgul de artă contemporană Art Brussels reunește anual mai mult de 165 de galerii internaționale de top și atrage aproximativ 26.000 de vizitatori. Fondat în 1968, sub denumirea Foire d’Art Actuel / Actuele Kunstmarkt, târgul redenumit Art Brussels este un eveniment anual de referință în circuitul artistic internațional. Succesul acestui târg este susținut de reputația Belgiei, recunoscută pentru numărul impresionant de colecționari de artă pe cap de locuitor, contribuind astfel la un peisaj artistic dinamic, în care galerii și artiști de renume sunt sprijiniți de o comunitate extinsă de iubitori de artă.

Despre cei șapte artiști români prezentați la Art Brussels

Alex Bodea (n. 1981, Cluj-Napoca) este un artist vizual a cărui practică artistică a fost profund influențată de experiența sa nomadă. Lucrările lui explorează interacțiunile dintre imagine, text și observația cotidiană, reflectând asupra realităților sociale și culturale din diverse contexte. Alex Bodea a avut numeroase expoziții personale, printre care „Procesiunea fabuloasă”, „White Cuib”, Cluj-Napoca (2023); „(Un)seen people”, „The Fact Finder”, Berlin (2018); Festivalul Internațional de Literatură „Berliner Festspiele”, Berlin (2016); „Protecția imaginii”, Galeria Laika, Cluj-Napoca (2011); „Draw as if it will have consequences”, Galeria Casa Matei, Cluj-Napoca (2011).

Flaviu Cacoveanu (n. 1989, Cluj-Napoca) este artist vizual activ în Cluj-Napoca și Berlin al cărui demers artistic explorează interacțiunea dintre imagine, text și spațiu, printr-o abordare conceptuală și interdisciplinară. De-a lungul carierei sale, a avut numeroase expoziții personale, precum „Flaviu Cacoveanu”, Galeria Lutnița, Chișinău (2023); „Time flies I don’t”, White Cuib, Cluj-Napoca (2022); „Lazerpresent”, Galeria Parlamentului, Paris (2022); „Yin Yang Yoyo”, Matca Artspace (2019); „3 lucrări noi și o revistă”, Hochschule für Bildende Künste, Braunschweig, Germania (2018); „I’m on the right path but I’ll be 5 minutes late”, White Cuib, Cluj-Napoca (2017); „It’s Happening! ”, Lateral ArtSpace, Cluj-Napoca (2014).

Florina Coulin (n. 1947, Roșiorii de Vede) are un parcurs artistic care reflectă transformările profunde ale societății românești din perioada regimului socialist, precum și impactul acestora asupra peisajului urban și expresiei vizuale. Florina Coulin a activat în România în anii ’70, o perioadă marcată de o scurtă deschidere culturală. Lucrările sale din această perioadă integrează influențe pop-art și elemente inspirate din fotografie și cinematografie, reflectând interesul tinerei generații pentru experiment și expresivitate vizuală. După stabilirea sa în Germania în 1977, unde a devenit membră a Uniunii Artiștilor din Augsburg, Florina Coulin și-a continuat activitatea artistică în plan internațional, având numeroase expoziții personale și de grup în Franța, Germania, Austria, Turcia și Statele Unite.

Adela Petrescu (1927 – 2019, București) a fost o artistă vizuală a cărei practică artistică s-a conturat într-un context marcat de dificultăți socio-politice și acces limitat la resursele necesare creației. Din cauza originii sale considerate „nesănătoase” de regimul comunist și a taxelor ridicate impuse studenților proveniți din familii înstărite, a fost nevoită să își întrerupă studiile la Belle Arte. La începutul anilor 1950, s-a căsătorit cu scriitorul Radu Petrescu, alături de care a predat în localitățile Dipșa și Prundul Bârgăului, între anii 1951 și 1954. În această perioadă, a continuat să picteze cu materiale limitate, nefiind membră a Uniunii Artiștilor Plastici. Postum, creația sa a fost inclusă în expoziția de grup „Marginali, izolați și excluși” la Muzeul de Artă Recentă (MARe) în 2020, și prezentată într-o retrospectivă la Ivan Gallery, în 2024.

Romul Nuțiu (Bilbor, 1932 – Timișoara, 2012) este recunoscut ca principalul exponent al expresionismului abstract în România. Înclinația sa spre jocul experimental s-a extins dincolo de pânzele tradiționale, dând naștere unor instalații care seamănă cu picturile spațiale. De asemenea, a urmărit să integreze obiecte în planurile picturilor sale. Corpusul său de lucrări este caracterizat de un dialog neîncetat între tangibil și intangibil, la care a găsit în mod constant rezolvări armonioase. La sfârșitul anilor ’60, Romul Nuțiu a inițiat o tehnică nouă pe care a denumit-o ulterior „experiența acvatică”. Această metodă implică utilizarea unor recipiente puțin adânci cu un amestec nemiscibil de apă și vopsea auto industrială.

Vincențiu Grigorescu (1923, București – 2012, Liguria) și-a desfășurat o mare parte a carierei în Italia, devenind o figură semnificativă în arta abstractă geometrică. În 1972, după câteva expoziții internaționale, a cerut azil politic în Italia, stabilindu-se definitiv acolo, unde a trăit și lucrat timp de 40 de ani, între Milano și Castelnuovo Magra (Liguria). În anii ’70-’80, a colaborat strâns cu galerista Zita Vismara din Milano, care i-a organizat cele mai importante expoziții din acea perioadă. Printre expozițiile sale de referință se numără cea din 1975, la Galleria d’Arte Moderna (GAM), Torino, curatoriată de Angelo Dragone.

Diet Sayler (n. 1939, Timișoara) este un artist român-german cunoscut pentru contribuția sa la arta abstract-constructivă. La începutul anilor ’60, Sayler a adoptat pictura abstractă, însă aceasta a fost percepută de regimul comunist ca fiind decadentă și occidentală, ceea ce a dus la excluderea sa din expozițiile oficiale. În 1973, a emigrat în Germania, stabilindu-se la Nürnberg, unde, din 1976, a activat și ca profesor. Debutul său internațional major a avut loc în 1975 la Grand Palais din Paris, urmat de expoziții personale la München, Milano și Madrid. Lucrările lui au fost prezentate în Europa de Vest, Brazilia, Japonia și SUA. După căderea Cortinei de Fier în 1990, au fost organizate retrospective ale operei sale în Europa de Est, incluzând Muzeul Ceh din Praga, Muzeul Vasarely din Budapesta și Muzeul Național de Artă al României din București.

Fotografie principală: Florina Coulin, „Statuia Aviatorilor”, 1976, ulei pe pânză. Imagini publicate prin amabilitatea ICR