„Guernica” lui Picasso, măr al discordiei în Spania

Guvernul regional basc a solicitat oficial Ministerului spaniol al Culturii să autorizeze împrumutul temporar al tabloului monumental „Guernica”, de Pablo Picasso, de la Muzeul Reina Sofía către Muzeul Guggenheim din Bilbao. Această solicitare a stârnit o aprigă dispută în rândul politicienilor spanioli.

Transferul este cerut pentru perioada octombrie 2026 și iunie 2027, pentru a marca 90 de ani de la bombardarea orașului Gernika, a cărui distrugere de către forțele aeriene fasciste l-a inspirat pe artist să creeze pictura anti-război care are dimensiuni de 3,5×7,7 m.

Acum, liderii guvernelor din Madrid și din Țara Bascilor se acuză reciproc de „provincialism” în disputa privind opera de artă. Aceasta se află la Muzeul Reina Sofía din Madrid din 1992, iar cererile repetate de mutare în Țara Bascilor sau de împrumut către alte muzee au fost respinse.

Museo Reina Sofía descurajează „categoric” mutarea operei de artă

Isabel Díaz Ayuso, președinta conservatoare a Comunității Madrid, a punctat: „Nu are sens ca totul să fie returnat la origine. În acest caz, ar trebui să trimitem toate operele lui Picasso în Málaga. Este o mentalitate provincială, în timp ce cultura este universală”.

Ea a adăugat că Muzeul Reina Sofía a insistat că mutarea picturii „Guernica” riscă să deterioreze opera. Un raport tehnic al muzeului descurajează „categoric” mutarea operei, deoarece „formatul acesteia, natura elementelor sale și starea de conservare, împreună cu numeroasele deteriorări suferite de-a lungul timpului, o fac deosebit de sensibilă la orice fel de vibrații”.

La restaurarea efectuată la MoMA în 1964, fisurile cele mai importante au fost retușate și tratate cu ceară aplicată pe verso și cu întărituri din hârtie japoneză lipită, ceea ce face ca ceara-rășină să se amestece cu stratul pictural.

Raportul concluzionează că „vibrațiile ar putea genera noi fisuri, ridicări și pierderi ale stratului pictural, precum și rupturi ale suportului, motiv pentru care se recomandă cu tărie ca lucrarea să nu fie mutată”.

Liderul basc cere guvernului de la Madrid să aibă curaj

Aitor Esteban, liderul partidului naționalist basc, a răspuns că Ayuso este „provincială”, adăugând că ideea ei despre identitatea națională „se rezumă la a bea bere pe terasa unui bar”, aluzie la insistența președintei Madridului de a menține barurile deschise în timpul pandemiei.

Imanol Pradales, șeful guvernului basc, a întrebat: „Are guvernul spaniol curajul să mute «Guernica»? L-au scos pe Franco din mormânt și nu sunt capabili să mute un tablou de la Madrid în Euskadi [regiunea bască]?! Mingea este în terenul lor”.

El declară că dorește un răspuns oficial din partea guvernului spaniol condus de Pedro Sanchez, având în vedere că de-a lungul anilor a formulat mai multe solicitări.

Chestionat recent legat de această dispută, ministrul Culturii, Ernest Urtasun, a refuzat să comenteze.

Pictura alb-negru, debut la Expoziția Internațională de la Paris 1937

Capodopera alb-negru a lui Picasso ilustrează violența atacului desfășurat de forțele aeriene italiene în 26 aprilie 1937, în timpul războiului civil spaniol. Italia era aliată a generalului spaniol Francisco Franco, iar atacul a reprezentat una dintre primele încercări a ceea ce avea să devină în curând o practică obișnuită în război: bombardamentul aerian asupra civililor.

Estimările privind numărul victimelor din Guernica variază foarte mult, de la 126 la 1.654, dar, în orice caz, opera lui Picasso a devenit un simbol internațional al ororilor războiului.

El a pictat-o la scurt timp după eveniment și a fost expusă la Expoziția Internațională de la Paris din 1937. Apoi a făcut un turneu prin Europa și SUA – deplasări care au lăsat urme pe pânză – și, întrucât Picasso s-a opus întoarcerii sale în Spania în timpul dictaturii lui Franco, mulți ani a fost expusă la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.

În 2000, Muzeul Reina Sofía a respins o cerere din partea MoMA de a împrumuta „Guernica”, afirmând că „marea emblemă a muzeului nostru trebuie să rămână, fără excepție, separată de politica privind împrumutul de opere către alte muzee”.