„Iconoflux” – Expoziție colectivă în debutul sezonului la Arsmonitor
Doisprezece artiști din generații diferite sunt reuniți la Arsmonitor într-o expoziție care pune față în față și întrepătrunde sacrul și profanul.
„Iconoflux”, prima expoziție a sezonului la galeria bucureșteană, este vernisată în 3 septembrie și va putea fi vizitată până 22 octombrie.
Bazată pe cercetarea curatorială a Linei Țărmure, istoric de artă și directoarea galerei, expoziția reunește lucrări de Horia Bernea, Florin Mitroi, Ion Dumitriu, Mihai Sârbulescu, Alexandru Chira, Bogdan Vlăduță, Gili Mocanu, Anca Mureșan, Ciprian Mureșan, Șerban Savu, Diana Popuț și Eva Chapkin.
Prezentată pentru prima dată în vara acestui an la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în cadrul Praxis! Emergent Curator’s Days, prezentarea este reconfigurată pentru spațiul Arsmonitor din București. Selecția lucrărilor a fost regândită în raport cu arhitectura și dimensiunile galeriei, în timp ce lista artiștilor a rămas neschimbată.
Reprezentările de natură sacră în arta contemporană românească
„Iconoflux” pornește de la o serie de chestionări legate de modul în care circulă reprezentările de natură sacră în arta contemporană românească începând cu 1970 până în prezent. Aceasta este prima expoziție dintr-o serie care se va desfășura pe parcursul mai multor ani. Nu își propune să ofere răspunsuri sau să tragă concluzii definitive, ci să facă vizibil un spectru larg de posibile corespondențe între generații și contexte istorice diferite, uneori divergente.
Privind din prezent spre trecut, selecția de artiști evidențiază o serie de tipologii multifațetate ale antinomiei sacru–profan. În această cercetare retrospectivă, tema urmărește modul în care ceea ce pare sacru transgresează limitele istoriei artei și circumstanțele istorice locale, iar ceea ce apare drept profan păstrează, adesea, referințe la iconicul sacru.
Ceea ce a fost cândva un simbol explicit al sacrului poate fi astăzi golit de înțelesul său inițial, în timp ce alte forme simbolice fac trimiteri indirecte la spiritualitate prin tehnică, citare, referință sau apropriere. „Iconoflux” urmărește tocmai acest flux al iconicului între sacru și profan, relevând persistența unor forme și formule care depășesc circumstanțele istorice și generaționale.
