În „universurile” lui Picasso din Antibes

Picasso a avut o viață foarte lungă: s-a născut în 1881 la Málaga și a murit la Mougins în 1973, adică a trăit 92 de ani. Iar perioada de creație este la fel de lungă, pentru că Picasso a fost atât de talentat încât a început să creeze opere încă din copilărie, ceea ce înseamnă că a creat aproape 80 de ani.

Atunci când a murit, făcându-se inventarul operei sale, administratorii moștenirii sale au menționat pe site-ul său 70.000 de lucrări în toate proprietățile pe care le deținea, o cantitate uriașă de opere.

A trăit în principal în Franța, deoarece Parisul era în acei ani capitala artelor (mulți artiști din Europa și din Europa de Est, inclusiv din România, s-au stabilit la Paris în anii 1920).

Devenit faimos foarte devreme, avea mulți colecționari în Rusia, în Franța și în Statele Unite, a fost cu adevărat o figură foarte importantă a artei secolului al XX-lea. Ceea ce este interesant, Picasso a fost unul dintre primii artiști care a fost atât de des imortalizat în fotografii de mari fotografi. Și știa că fotografia era, de asemenea, o modalitate bună de a deveni cunoscut, după cum a povestit la Timișoara Jean-Louis Andral, director al Musée Picasso, Antibes. În expoziția „Picasso en visite” de la Timișoara sunt câteva fotografii celebre ale artistului.

Tehnici diferite

La Timișoara, publicul poate vedea în cadrul expoziției „Picasso en visite” diferite tehnici pe care artistul le-a folosit de-a lungul vieții sale, nu doar în timpul șederii la Antibes.

Portretul lui Ambroise Vollard

Ambroise Vollard era un comerciant de artă care deținea o galerie importantă în Paris. El a fost, printre alţii, reprezentantul lui Paul Gauguin. În plus, a fost reprezentantul lui Picasso timp de mai mulți ani, o figură importantă a vieții artistice pariziene și o figură importantă pentru Picasso, deoarece Vollard i-a făcut numeroase comenzi lui Picasso.

Este vorba despre o serie de 100 de gravuri, care fac parte dintr-o ediție limitată de 300 de exemplare. Iar tema acestor gravuri se referă la artist și la model, la creativitatea specifică meseriei de sculptor sau pictor, la colaborarea cu modelele, precum și la antichitate.

„Pasăre și flori”

Cunoscut mai ales ca pictor şi sculptor, Picasso a explorat pe tot parcursul carierei sale şi desenul pe hârtie, gravura şi ceramica.

În august 1946, Picasso a vizitat o expoziţie la Vallauris, un sat care producea obiecte ceramice încă din Antichitate, deoarece solul avea argilă. În iulie 1947 revine aici şi începe să aprofundeze tehnica.

La Timișoara, publicul va vedea ulcioare, farfurii, vaze.

„Se poate observa că există o modalitate de a folosi uneori forma pentru a realiza ceva în compoziție: păsări și flori. Este foarte tulburător faptul că pe o parte a obiectului de ceramică este o pasăre iar flori pe cealaltă parte. Simplu din punctul de vedere al combinației de verde și alb. Iar acesta este un aspect important în ceramica: să folosești foarte puține culori sau, dimpotrivă, foarte multe. Sunt și alte ulcioare pline de culori. Acesta este foarte simplu și, în același timp, foarte unic”, a mărturisit Jean-Louis Andral.

„Pescar cu șapcă șezând”

În 1946, Antibes era încă un mic port. Existau pescari, viața era foarte simplă, iar lui Picasso îi plăcea asta. Așa că a realizat câteva portrete de pescari.

Lucrarea „Pescar cu șapcă șezând”, în stil post-cubist, este pictată pe placaj deoarece în Antibes, în 1946, nu se găsea pânză pentru pictură și nici culori pentru pictori. Așa că este realizat cu vopsea industrială, lac, care se usucă foarte repede, și cu foarte puține culori. Cele pe care le putea găsi în magazinele din Antibes. Se poate observa emblamaticul tricou cu dungi albastre pe care Picasso îl purta adesea.

Așadar, opera este legată de anul în care a fost realizată și de contextul orașului Antibes ca port de pescari.

Șaptezeci de lucrări pe care Pablo Picasso le-a realizat în perioada petrecută în Antibes – gravuri, desene, picturi și litografii, dar și cărți ilustrate și ceramică – sunt prezentate într-o amplă expoziție, în spațiul remodelat al Art Encounters din Timișoara.