Incendiu la Muzeul Național de Artă al României – Nicio operă nu a fost deteriorată
Un incendiu a izbucnit, în după-amiaza de 20 noiembrie, la etajul al doilea al Muzeului Național de Artă al României, în aripa dedicată Galeriei Naţionale (Galeria de Artă Veche Românească şi Galeria de Artă Românească Modernă).
Incendiul, a cărui cauză este necunoscută momentan, a cuprins plafonul. Angajații MNAR au evacuat vizitatorii și au intervenit cu extinctoare, iar pompierii ajunși la fața locului s-au asigurat că flăcările au fost stinse.
La etajul al doilea al muzeului, Galeria de Artă Românească Modernă deține cele mai de preț bijuterii ale picturii și sculpturii românești – zeci de lucrări Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Dimitrie Paciurea, Hans Mattis-Teutsch, Irina Codreanu, Milița Petrașcu și Oscar Han.
„Duminică, 20 noiembrie 2022, la ora 14:30, personalul de supraveghere aflat în serviciu a observat un început de incendiu la luminatorul sălii de expunere nr. 8 din Galeria de Artă Românească Modernă în care erau expuse lucrări de Olga Greceanu, Sabin Popp şi Dimitrie Paciurea. A fost alarmat serviciul propriu de pompieri care a început lichidarea cu mijloace proprii a incidentului. Totodată, incendiul a fost semnalat de sistemul propriu de detecţie şi au fost alertaţi pompierii militari care s-au deplasat la faţa locului, au înlăturat consecinţele începutului de incendiu şi au evaluat situaţia post-eveniment. Vizitatorii aflaţi în Galeria Naţională au fost evacuaţi, nu au fost înregistrate victime, iar lucrările de artă expuse nu au avut de suferit de pe urma incendiului”, a transmis muzeul.
Istoricul MNAR
Muzeul Național de Artă al României ocupă Palatul Regal din București. În 1948, prin hotărârea Consiliului de Miniştri, palatul din Calea Victoriei (cu excepţia sălilor de recepţie) a trecut în administrarea şi folosinţa Ministerului Artelor şi Informaţiilor, în perspectiva deschiderii unui muzeu naţional de artă (viitorul Muzeu de Artă al R.P.R.).
Sălile de recepţie din corpul central au fost atribuite Consiliului de Miniştri (devenit apoi Consiliul de Stat).
Prima galerie a muzeului, cea de de artă naţională, a fost inaugurată în 1950. Au urmat galeria de artă universală şi cea de artă veche românească.
Muzeul a funcţionat neîntrerupt până în 1989. În timpul Revoluției din decembrie 1989, clădirea a fost avariată în proporție de 80%, potrivit instituției, mai mult de o mie de lucrări fiind degradate sau distruse.
În 1990, printr-o hotărâre de Guvern, întreaga clădire a fostului palat regal a fost atribuită Muzeului Naţional de Artă al României, care a fost supus în următorul deceniu unor lucrări de renovare și reamenajare. În acest interval, pentru a-şi valorifica patrimoniul, au fost organizate doar expoziţii temporare, la sediu, dar și în străinătate.
Începând cu luna mai a anului 2000, au fost deschise succesiv Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă (martie 2001) şi Galeria de Artă Veche Românească (aprilie 2002).
