Inteligența Artificială și impactul asupra creativității umane

Inteligența Artificială poate spori creativitatea unui om? Este întrebarea de la care au pornit noi cercetări. Efectele „inteligenței artificiale creative” există.

De la apariția modelelor de inteligență artificială marile îngrijorări sunt cu privire la impactul acestora. Milioane de oameni au prins gustul utilizării inteligenței artificiale generative pentru a-i ajuta să scrie și să creeze artă, iar cercetările recente încep să schițeze o imagine a efectelor potențiale ale tehnologiei asupra peisajului creativității. Rezultatele sunt de natură să sporească atât entuziasmul, cât și îngrijorările.

Îmbunătățiri inegale

O lucrare publicată în Science Advances de Anil Doshi, de la University College London, și Oliver Hauser, de la University of Exeter, analizează dacă inteligența artificială stimulează creativitatea. Pentru a măsura acest lucru, ei au dat participanților la studiu sarcina de a scrie o „microficțiune” de 8 rânduri, potrivită pentru adolescenți și tineri adulți, pe orice subiect ales de ei. Unora li s-a permis să folosească AI pentru a genera idei, altora nu.

Asistența AI a îmbunătățit atât noutatea, cât și acceptabilitatea poveștilor finalizate, potrivit juraților. Dar nu pentru toată lumea în mod egal. Doshi și Hauser le-au dat scriitorilor un test pentru a măsura cât de creativi au fost în prealabil.

Cei care au obținut scoruri mari la creativitate au primit note similare din partea juraților, indiferent dacă făceau parte sau nu din grupul AI. Cei care au obținut scoruri mici la testul de creativitate au fost cei care au înregistrat îmbunătățiri semnificative.

Studiul susține că „accesul la AI generativă egalizează efectiv evaluările povestirilor, eliminând orice dezavantaj sau avantaj bazat pe creativitatea inerentă a scriitorilor”.

AI profesionalizează scrierea, dar reduce variația

Doshi și Hauser au analizat microficțiunile și din punct de vedere al asemănării. Au descoperit că, în timp ce calitatea medie a crescut, utilizarea asistenței AI a avut tendința de a face poveștile asemănătoare în general: „AI generativă profesionalizează scrierea, dar reduce variația în rezultatele creative”.

Altfel spus, a existat o șansă mai mare de a rezolva probleme creative, dar mai puține tipuri de soluții creative.

Tehnologia duce spre monocultură și monocultura îmbunătățește eficiența în detrimentul diversității, cu efecte asupra mediului în general.

Rămân multe întrebări fără răspuns. Lucrarea din Science Advances precizează că aceleași rezultate ar putea să nu fie valabile pentru arta vizuală sau pentru materiale scrise mai complex.

Există de asemenea aspecte neexplorate. De exemplu, unul dintre domeniile în care inteligența artificială generativă nu a ajutat deloc a fost la stimularea umorului.

Este demn de remarcat faptul că rezultatele generale rezonează cu un raport de anul trecut de la Harvard Business School. Luând ca subiecți analiști de la Boston Consulting Group, studiul a susținut că asistența AI a contribuit la obținerea unor rezultate de calitate într-o sarcină „creativă”. Cu toate acestea, la fel ca în studiul Science Advances, beneficiile au fost inegale.

Recent, Financial Times a relatat că volumul înscrierilor pentru multe site-uri de locuri de muncă s-a dublat, deoarece candidații folosesc scrierea AI pentru a redacta CV-uri și scrisori, dar recrutorii penalizează acum orice lucru perceput ca având calitatea „fadă” a scrierii generice a AI.

„Deși aceste rezultate indică o creștere a creativității individuale, există riscul de a pierde noutatea colectivă”, spun Doshi și Hauser.

Locurile de muncă din industria divertismentului, afectate de AI generativă

Inteligența Artificială poate genera imagini, muzică și alte forme de artă, ridicând întrebări despre originalitate, autorat și calitate artistică. Aplicații precum DALL-E, Midjourney și Stable Diffusion pot genera imagini pe baza unor descrieri textuale și folosesc tehnici de deep learning pentru a învăța din datele vizuale existente și a crea noi combinații de elemente.

AI poate genera muzică nouă sau remixuri folosind algoritmi de deep learning. Aceste tehnici permit AI să învețe din datele muzicale existente și să creeze noi combinații de sunete, ritmuri, armonii sau melodii.

Este estimat că 204.000 locuri de muncă din industria divertismentului vor fi afectate semnificativ de AI generativă în decurs de 3 ani (2024 – 2026). Acest număr nu include lucrătorii freelance și contractuali, deci numărul real de locuri de muncă perturbate este probabil și mai mare.

Potrivit raportului „Future Unscripted: The Impact of Generative Artificial Intelligence on Entertainment Industry Jobs”, vor fi afectați mai ales cei din industria filmului, televiziunii și animației, apoi modelatorii 3D și ilustratorii.

Ce constituie arta „reală”

Există o dezbatere continuă despre ce constituie arta „reală” și dacă lucrările generate de AI pot fi considerate artă în sine. Arta creată cu ajutorul AI nu poate fi protejată de drepturile de autor. Mulți artiști consideră că arta generată de AI lipsește de creativitate și profunzime artistică. Deoarece AI se bazează pe învățarea din date existente, unii argumentează că nu poate crea ceva cu adevărat original, ci doar combină și recombină elemente existente. Mai mult, criticii susțin că arta generată de AI lipsește de elementul uman esențial, precum intenția, experiența și emoția umană. Ei argumentează că arta este o expresie a vieții și percepțiilor umane, iar mașinile nu pot recrea această profunzime.

Unii artiști se tem că arta generată de AI poate duce la o devalorizare a talentului și muncii artiștilor umani. Ei susțin că oricine poate genera artă cu ajutorul inteligenței artificiale, în timp ce artiștii umani muncesc ani pentru a-și dezvolta abilitățile.

Multe aplicații AI nu sunt transparente în privința modului în care funcționează și a datelor pe care se bazează. Artiștii critică lipsa de atribuire clară a artei generate de IA, considerând că este o formă de înșelătorie.