Invitație în grădinile și parcurile lui Theodor Aman, începând din 7 aprilie
Muzeul Municipiului București anunță deschiderea expoziției „Aman în plein-air. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”, la 7 aprilie, dată de la care publicul va avea ocazia să admire la Muzeul „Theodor Aman” lucrări realizate de pictor în ultimele două decenii din viaţă, atunci când creatorul ajunsese în perioada sa de maximă maturitate artistică.
„Tributar la începuturi educaţiei academiste însuşite în anii de studii la Paris, artistul îşi concentrează atenţia asupra genurilor considerate majore – subiectul istoric şi portretul, socotind peisajul un gen facil, neinteresant pentru marii artişti. Cu toate acestea, întâlnirea lui Aman cu peisajul se petrece încă din anii studenţiei, la început timid, ca o tatonare a lumii, fructificându-se în lucrări pictate în atelier, după schiţe trasate în grabă pe teren, lucrări în care descriptivismul nu lasă prea mult loc emoţiei, iar universul exterior nu empatizează cu cel interior, capabil să filtreze percepţia personală”, spune Greta Şuteu, istoric de artă, muzeograf și curator.
Peisajul lui Aman, în evoluție continuă
În toate genurile abordate, peisajul lui Aman suferă o evoluţie continuă, culminând cu momentul în care artistul îşi părăseşte atelierul şi se raportează direct la natură.
Tuşa se eliberează, devine tot mai nervoasă şi mai expresivă, culoarea surclasează desenul, lumina devine personaj. Treptat, Aman nu se mai raportează la natură cu o privire tehnică şi rece, ci o recreează, însufleţind-o cu sensibilitatea şi emoţiile personale. Peisajul devine, spre finalul vieţii, un gen perfect asumat şi aproape o formulă identitară a artistului în percepţia multora dintre admiratorii săi.
Aşa cum se întâmplă în toate subiectele pe care le abordează, Theodor Aman este mereu un cronicar atent şi obiectiv al timpului său, multe dintre lucrări putând fi asimilate unor veritabile documente istorice, cu atât mai fascinante cu cât distanţa temporală ne plasează tot mai departe de realitatea de mult apusă a instantaneelor imortalizate. Peisajele nu fac excepţie şi avem prilejul să recunoaştem locuri păstrate aproape intacte după mai bine de un veac şi jumătate, cum sunt cele surprinse în instantaneele din Jardin du Luxembourg, al doilea ca mărime între parcurile pariziene, dar avem şansa să vedem şi locuri definitiv dispărute, cum ar fi grădina artistului – un loc fermecător la margine de Bucureşti, în mahalaua Bradu-Boteanu, îngropată acum sub betonul unor blocuri din plin centrul capitalei.
Lucrările aduse în faţa publicului aparţin preponderent ultimelor două decenii din viaţa creatorului – perioadă de maximă maturitate artistică, când peisajele lui Theodor Aman devoalează pasiune şi o mare bucurie în abordare, sentimente care astăzi se transferă instantaneu în percepţia receptorului. Educaţia academistă şi bucuria detaliului nu au dispărut niciodată, dar neastâmpărul experimental este prezent şi el în încercările întregii creaţii.
Expoziția „Aman în plein-air. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman” va putea fi vizitată până pe 31 martie, anul viitor.
Text şi fotografie: Muzeul Municipiului Bucureşti
