Locuință gumelnițeană nearsă, descoperită în situl Glina-Bălăceanca

Imaginea unei locuințe gumelnițene nearse se conturează tot mai bine în situl Glina-Bălăceanca, unde au loc săpături de trei săptămâni într-o nouă campanie a Muzeului Municipiului București și a fost găsită o figurină antropomorfă păstrată intactă, iar 21 iulie este Ziua porților deschise pe șantierul arheologic.

Cea de-a treia săptămână de cercetări la Glina-Bălăceanca, încheiată în 18 iulie, a fost „cea mai spectaculoasă de până acum”, anunță Muzeul Municipiului București, care se ocupă de sit.

„După zile întregi de răbdare, măsurători și săpătură atentă, urmele comunităților preistorice încep să se lege într-o imagine tot mai clară, iar fiecare suprafață cercetată spune o altă parte a poveștii acestui tell locuit timp de milenii”.

Gropi pentru păstrarea proviziilor

În secțiunea S1-A a fost finalizată cercetarea mai multor complexe adâncite. Două dintre acestea, datate în perioada Gumelnița, impresionează prin dimensiuni – depășesc 2,5 metri adâncime și au baza cu un diametru de aproximativ 2 metri – fiind interpretate, cel mai probabil, drept gropi pentru păstrarea proviziilor.

„Interesant este faptul că ele afectează o serie de contexte mai vechi aparținând culturii Boian, care par să facă parte dintr-un sistem coerent de șanțuri sau amenajări de delimitare”.

Locuință veche de 6.500 de ani

În S1-C, imaginea unei locuințe gumelnițene nearse devine din ce în ce mai bine conturată. Resturile pereților din lut galben, șanțurile stâlpilor de susținere, amprentele acestora, podelele din lut bătătorit refăcute succesiv și o vatră construită pe un soclu special amenajat permit reconstruirea, pas cu pas, a modului în care era construit și utilizat spațiul domestic în urmă cu aproximativ 6.500 de ani.

„În nivelul de abandon al locuinței au fost descoperite vase sparte pe loc, unelte din os și silex, obiecte din lut și, poate cea mai frumoasă descoperire a săptămânii, o figurină antropomorfă păstrată intactă. În jurul, dar și în interiorul acestei locuințe continuă să apară șanțuri și gropi de stâlp aparținând unor construcții sensibil mai noi, iar în unele zone am ajuns deja la niveluri caracteristice culturii Boian”.

Locuință din epoca timpurie a Bronzului 

În secțiunea S3 continuă cercetarea unei locuințe incendiate din epoca timpurie a Bronzului (cultura Glina), acoperită de un bogat nivel de abandon, din care provin numeroase fragmente ceramice, resturi faunistice, piese litice și alte obiecte. Printre acestea se remarcă mai multe rotițe miniaturale din lut ars, unele decorate prin incizare, detalii care reproduc caracteristicile roților reale și ne oferă informații prețioase despre aceste reprezentări miniaturale.

Intervenție contemporană neautorizată în sit

În S4 s-a golit un tranșeu alăturat, parțiat colmatat, format în urma unei intervenții neautorizate din trecutul recent.

„Încă nu am găsit morminte, așa cum ne-am fi dorit. În schimb, au fost identificate sisteme suprapuse de șanțuri pentru stâlpi, care par să fie parte dintr-un sistem de delimitare preistoric. Legat de intervenția neautorizată, am putut data perioada săpăturii mecanizate, precum și preferințele bahice ale contemporanilor, examinând data de expirare a unei doze de bere descoperite aproape de baza tranșeului (09/07/09)”.

În 18 iulie, șantierul a fost deschis pentru copii, organizând o nouă ediție a atelierului „Arheolog pentru o zi”. În 21 iulie, de la ora 10:00, este organizată Ziua Porților Deschise pe șantierul arheologic de la Glina-Bălăceanca.

Credit foto: Muzeul Municipiului București