Ion Grigorescu, expoziție la Viena
„L’Homme – Centre de l’Univers” a lui Ion Grigorescu, unul dintre cei mai importanți artiști români contemporani, marchează la Galeria Gregor Podnar Viena a 80-a aniversare a artistului. Vernisajul are loc în seara de 8 aprilie, iar expoziția poate fi vizitată până la 31 mai, cu acces liber.
Sunt prezentate fotografii, sculptură, pictură și filmul „L’Homme – Centre de l’Univers”, de Ion Grigorescu, expoziția organizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Viena fiind un dialog între lucrări vechi și noi.
„Alegerea de către Ion Grigorescu a unui titlu în limba franceză pentru filmul său «L’Homme – Centre de l’Univers» arată utilizarea unui limbaj magistral care îl plasează pe artist într-un anumit centru de gândire intelectuală și artistică. În realitate, însă, activitățile artistice inovatoare ale lui Grigorescu s-au centrat pe România comunistă a anilor 1970, fapt a determinat poziția sa unică, drept unul dintre puținii artiști de sex masculin care se raportează la discursul internațional despre body art și performance. Grigorescu, întins pe o pajiște în mijlocul unui peisaj românesc, poziționează camera într-un mod fish-eye, care face ca pământul să pară rotund, iar el să pară singura ființă umană de pe pământ, cu picioarele și brațele întinse în diverse direcții. Camera se mișcă încet, înregistrând din unghiuri diferite, ca printr-un hublou, peste hainele și corpul artistului, precum și peste un stâlp de electricitate adiacent din mijlocul peisajului. În loc să pună în scenă acțiuni live, artistul a ales camera foto sau de filmat pentru a-și documenta performanțele corporale, care plasează sinele în centrul expresiei artistice”, explică Walter Seidl de la Colecția Kontact, din care face parte o copie a filmului.
Despre Ion Grigorescu
Ion Grigorescu s-a născut în 1945, la București. Este unul dintre cei mai importanți artiști români ai perioadei postbelice. După ce a studiat la Universitatea Națională de Arte din București, a lucrat ca profesor de desen și restaurator de fresce în Bușteni și București până în 1979.
Din 1967, s-a concentrat pe teme precum corpul și politica. În special în anii 1970, căutarea de sine și autoreflecția au devenit teme majore pentru Grigorescu, integrate în mod natural în contextul represiunii și restricțiilor politice din țara sa natală. Ca răspuns la represiunea din România sub Ceaușescu, el nu a protestat zgomotos, ci s-a retras din ochii publicului. Până la sfârșitul anilor 1970, Grigorescu a început să-și documenteze spectacolele cu noi mijloace și dispozitive, concentrându-se pe acțiunile ritualizate în jurul corpului său. Performance-ul public de artă corporală a fost interzise sub Ceaușescu, așadar evenimentele au avut loc în privat, uneori chiar fără public. Performance-urile sale, filmele experimentale, și fotografiile sunt răspunsuri reținute la realitățile imediate ale vieții. Ele reflectă natura scindată a societății în statul totalitar. În 1982, Grigorescu s-a retras complet de pe scena artistică. Până în 1990 s-a dedicat exclusiv restaurării și reproiectării frescelor bisericești și învățării tehnicii picturii de icoane.
După 1990, opera lui Ion Grigorescu a fost prezentată din ce în ce mai mult în expoziții internaționale, la Amsterdam, Los Angeles, Viena, Kassel, Milano, Barcelona, Tokyo, Stuttgart, Lisabona, Zurich și Berlin. Artistul a participat de asemenea la Bienalele de la São Paulo, Cetinje și Veneția.
Gregor Podnar este o galerie de artă contemporană înființată în 2003. Aceasta și-a început activitatea într-un spațiu industrial din orășelul Kranj, înconjurat de peisajul pitoresc al Alpilor din Slovenia. Galeria s-a mutat în 2005 în centrul orașului Ljubljana și în 2007 la Berlin, în Germania, înainte de a se muta definitiv la Viena, în Austria, în 2022. În calitate de curator, Gregor Podnar lucrează la nivel internațional de la mijlocul anilor ’90, iar programul galeriei s-a dezvoltat în urma eforturilor sale în domeniul curatorial al artei contemporane. Începând într-un context european, galeria s-a extins într-un context internațional mai larg (America) în ultimul deceniu, și s-a concentrat și către arta din trecutul modernist, evidențiind o legătură naturală între arta contemporană și cea modernă.
Foto: Ion Grigorescu, „O singură cameră” (1980)
