Kjartansson: „Arta a devenit foarte legată de piață” / Românii cumpără mai multă artă contemporană decât înainte de pandemie

Artistul islandez Ragnar Kjartansson, prezent weekendul trecut la București pentru o întâlnire cu publicul și reprezentanți ai zonei artistice contemporane românești, este de părere că în prezent arta este foarte legată de piață, iar creatorii ar trebui să nu facă din asta un țel.

„Nici Islanda, nici România nu fac parte din cultura occidentală, ci aspiră la aceasta”

Ragnar Kjartansson a fost invitat la București de galeria Gaep, în parteneriat cu i8 Gallery din Reykjavík, iar în timpul dialogului susținut de el la Arcub a fost proiectată una dintre cele mai incitante lucrări video din portofoliul său, „Bliss”. Ea prezintă interpretarea unei arii de 3 minute din „Nunta lui Figaro”, compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, de către orchestră și interpreți nu mai puțin de 12 de ore.

„Lucrările mele se joacă foarte mult cu referințe culturale. Nici Islanda, nici România nu fac parte din cultura occidentală, ci aspiră la aceasta. Suntem ca niște musafiri care își însușesc cele mai puternice elemente culturale din zona vestică. La fel cu «Nunta lui Figaro». Tema este foarte interesantă și în sensul în care lucrarea este inspirată din feminism, dată fiind povestea și faptul că aria abordează iertarea unui bărbat de către o femeie. Cu o durată de 12 ore, putem spune că nu există o presiune pentru artiști să interpreteze lucrarea, ci mai degrabă extaz. Ceea ce se întâmplă acolo este dincolo de un demers intelectual. E ca și cum l-ai transforma pe Mozart într-o experiență de șamanică – atât de profund este impactul asupra artiștilor”, a spus Kjartansson.

El s-a întâlnit și cu tineri artiști și colecționari ai galeriei Gaep. „Prezența unui artist de renume mondial așa cum este Ragnar trebuie privită ca un imbold pentru artiștii tineri, un exemplu de artă contemporană la cel mai înalt nivel, nemaiîntâlnită în România, și, mai ales, o dovadă a ceea ce înseamnă succesul unei cariere internaționale”, motivează Andrei Breahnă, fondator Gaep.

În contextul unui prezent marcat de crize, războaie și cenzură, Kjartansson a vorbit la București despre rolul artei în evoluția societății: „Arta a devenit foarte legată de piață. Dar, ca artist, trebuie să o abordezi cu simțul umorului, nu ca un lucru foarte serios. Să nu te frustrezi sau să îți stabilești un țel în sine. Eu cred cu adevărat în arta pentru artă. Poate părea că spun ceva frivol, dar nu este așa. Trebuie să te simți liber, să simți aerul fragil al libertății și cât de importantă este aceasta. Iar voi, ca oameni de cultură, sunteți foarte importanți pentru viitorul acestei țări”.

Românii cumpără mai multă artă contemporană decât înainte de pandemie

Românii cumpără mai multe lucrări de artă contemporană decât înainte de pandemie, arată o analiză a Gaep.

Spre deosebire de țările occidentale, unde arta contemporană are un rol transformațional în societate (SUA dețin 43% din valoarea pieței globale la nivelul vânzărilor, urmată de China – 20% și UK – 17%; date la nivelul anului 2021 din analiza The Art Market 2022 by Art Basel and UBS), în România aceasta este accesată de un public de nișă.

Cifrele sunt în creștere, odată cu dezvoltarea programelor care oferă acces la artă unui public din ce în ce mai larg. Gaep a acționat în această direcție de mai mult timp, propunând publicului un program complet de artă contemporană, care, dincolo de expozițiile de artă, cuprinde evenimente prin care vizitatorii dialoghează cu artiști, curatori și experți ai galeriei.

Strategia este vizibilă și în structura portofoliului de vânzări. „Dacă înainte de pandemie, portofoliul de clienți Gaep cuprindea 50% clienți internaționali, 50 % clienți locali, după 2020, ponderea clienților Gaep din România a crescut la 75%, ceea ce confirmă o evoluție pozitivă continuă a pieței de artă pe plan local”, concluzionează Breahnă.

Galeria a organizat 45 de expoziții la sediul fizic și în mediul online, a participat la mai mult de 25 de târguri internaționale și a organizat acțiuni educative și expoziții itinerante în 10 orașe din România.

Evenimentul care a prilejuit prezența artistului Ragnar Kjartansson în România a fost parte din programul „Accelerator. Mentorat si Producție pentru Artiști Emergenți”, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA și implementat de Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP).