Litografii de Ștefan Câlția într-o nouă ediție a romanului „Golem” de Gustav Meyrink
Nouăsprezece litografii de Ștefan Câlția ilustrează o nouă ediție a romanului „Golem”, de Gustav Meyrink, care va fi lansată la Muzeul Național de Artă Contemporană, pe 28 ianuarie, la ora 12:00.
Volumul este cuprins în colecția Anansi. World Fiction de la editura Pandora M. Cartea a fost reeditată într-o ediție grafică specială ce include 19 litografii de Ștefan Câlția, însoțite de o convorbire cu acesta și de o amplă prefață semnată de Bogdan-Alexandru Stănescu.
La evenimentul de la MNAC vor lua parte pictorul Ștefan Câlția, scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu –coordonatorul colecției Anansi. World Fiction, Matei Câlția – galerist la Galeria Posibilă, și Cătălin Davidescu – critic de artă și curator, alături de Alexandra Manole, curator al expoziției „Ștefan Câlția. Însemnări dintr-un timp trăit” deschise la muzeu.
Lansarea romanului lui Gustav Meyrink va urmată de un tur ghidat al Muzeului Național de Artă Contemporană al României. Accesul la eveniment este liber.
„Golem”, de la foileton la teatru
Scris între anii 1907 și 1914 și publicat pentru prima dată în foileton, din decembrie 1913 până în august 1914, în revista Die Weißen Blätter, „Golem” a fost publicat în formă de carte în 1915 de Kurt Wolff, la Leipzig.
Este primul roman al lui Meyrink, o carte de succes, vândută în mai bine de 200.000 de exemplare în anul apariției.
Considerat una dintre cele mai captivante și uluitoare proze fantastice publicate vreodată, romanul lui Gustav Meyrink a stat la baza unor adaptări cinematografice, precum filmul omonim regizat de Piotr Szulkin, lansat în 1980, și a producției omonime pentru televiziune regizate de Jean Kerchbron (1967).
„Golem” a fost adaptat și pentru teatru, de Daniel Flint, și a avut premiera mondială în 2013.
Spiritul istoric al unei comunități tradiționale
Despre roman, Câlția spune: „Golemul… e pământul cu toate frământările lui, cu putreziciunea lui, cu energia lui, cu rădăcinile copacilor. Dar el nu merge fără piatra înfiptă în frunte, fără ea nu poate pleca, nu se mișcă. Însăși materia își revendică dreptul de a fi frumoasă, de a fi recunoscută ca frumoasă”.
Bogdan-Alexandru Stănescu notează în prefața cărții: „Atât Golemul lui Meyrink, cât și cel al lui Câlția sunt expresia unei «cutremurări în fața avalanșei implacabile a unui viitor amenințător». Ambele «produse» artistice se ivesc din groaza față de accelerarea schimbării și de premoniția unui Rău «definitiv» ce va să vină. Golemul este spiritul istoric al unei comunități tradiționale, un păstrător al ordinii, un polițist mistic, așa cum litografiile lui Ștefan Câlția sunt construcții verticale așezate pe umerii simbolului, de cele mai multe ori medieval. De aici decurge și plăcerea artistului de a imagina și interpreta «lumea răsturnată», cea a saturnaliilor unui sfârșit de secol ce-și așteaptă cuminte pieirea”.
La mai bine de un secol de la debut, „Golem” rezistă ca unul dintre cele mai importante romane fantastice moderne. Ediția în limba română a romanului apare în traducerea din limba germană a Ginei Argintescu-Amza.
