Lucrări de artă definitorii pentru 2021

Lumea artei a revenit în 2021 la o formă aproape de cea cunoscută înainte de pandemie, după un an tumultuos, care a presupus o schimbare la nivel global.

Odată cu această schimbare, au avut loc și evoluții neașteptate în artă. A fost remarcată apariția unui nou mediu și arta performativă a revenit.

Au fost lucrări de artă care au luat în considerare rasismul sistemic și lucrări puternice care au oferit forme de vindecare. Nu s-a făcut rabat de la creativitate.

Unii dintre criticii de artă și-au îndreptat privirea către lucrări mai vechi, considerându-le actuale, iar Artnews a întocmit o listă cu cele mai importante lucrări de artă realizate sau prezentate într-o nouă lumină în 2021.

„Guadalupe Triptych” (1978) – Yolanda M. López

Yolanda M. López (1942 – 2021) a fost parte din prima generație de artiști chicano (mexicani americani) și a creat o operă amplă cu rădăcini în activismul pentru drepturile comunității sale, mai ales pentru femeile chicano.

Este cunoscută pentru diversele abordări artistice ale Fecioarei din Guadalupe. Cel mai puternic mesaj îl poartă tripticul  în care ea descrie trei generații de femei chicano – bunica, mama și artista – ca fiind fecioara. Continuă să fie o declarație prin care artista oferă femeilor latine noi moduri de a se vedea.

„Ready Mix” – Lucy Raven (2021)

Instalația creată de Lucy Raven a fost expusă la New York și este considerată hipnotică, ageră. „Ready Mix” a luat forma unui film de 45 de minute proiectat pe un ecran uriaș imersiv, în fața căruia au fost montate tribune pe care vizitatorii au fost subiecți – scene de distrugere și creare la o fabrică de ciment din Idaho, prezentate impactant, dar și într-un mod înspăimântător.

Aceste imagini au rezonat cu dezvoltarea continuă din cartierul Chelsea, dar și cu arta cu care este asociată Fundația Dia.

„Study of Perspective: Tiananmen Square” (1995) – Ai Weiwei

Ai Weiwei a lansat, în ultimii doi ani, două documentare – unul, despre pandemia în Wuhan, și altul, despre protestele din Hong Kong -, și a publicat o carte de memorii, în care a vorbit despre persecuția la care a fost supusă familia lui de către Guvernul chinez.

În 2021, niciunul dintre aceste proiecte nu s-a dovedit mai controversat decât o lucrare de-alea lui din urmă cu 26 ani.

Fotografia „Study of Perspective: Tiananmen Square” prezintă imaginea în ceață a pumnului său strâns, cu degetul mijlociu arătat în fața Pieței Tiananmen din Beijing, unde în 1989 a avut loc o revoltă sângeroasă a studenților.

„Study of Perspective: Tiananmen Square” ar fi trebuit să fie expusă la M+, muzeul din Hong Kong deschis în luna noiembrie. Când a fost aflat că fotografia nu va fi prezentată aici, muzeul a devenit subiectul unei controverse.

Muzeul și-a încălcat promisiunea de a expune lucrări ale lui Ai, având în vedere Legea securității naționale în vigoare în Hong Kong.

Dezbaterea a arătat că M+, care s-a poziționat drept concurent al Muzeului de Artă Modernă, Centrului Pompidou și Tate Modern, nu este scutit de cenzura cu care se confruntă Hong Kongul.

„A Fountain for Survivors” (2021) – Pamela Council 

Sculptura înaltă de patru metri a Pamelei Council, comandată de Time Square Arts, este alcătuită, la exterior, din mii de unghii acrilice în nuanțe de roz și violet. În interior, se află o fântână care oferă o experiență multisenzorială.

Conceput ca un monument dedicat supraviețuitorilor de orice fel, instalația a devenit loc de întâlnire și în preajma ei au avut loc mai multe evenimente, inclusiv show-uri de comedie, cabaret, dezbateri.

„Conceput și creat într-o vreme în care suntem distanțați social, scopul meu cu această lucrare este de a face un monument temporar care oglindește experiențele legate de purtarea măștii și de izolare pe care mulți dintre noi le-am cunosuct și care au devenit acum parte din viețile noastre”, a spus artista.

„Forbidden Colors” (1988) – Felix Gonzalez-Torres

Pictura „Forbidden Colors” a lui Gonzalez-Torres, realizată în aceeași manieră minimalistă ca cele mai cunoscute ale lui, este alcătuită din câteva blocuri de culoare. Ele fac referire la nuanțele materialului sursă – steagul palestinienilor, popor despre care mulți spun că este ținta abuzurilor asupra drepturilor omului comise de israelieni.

Expunerea acestor culori împreună, între 1967 și 1993, în teritoriul ocupat de Israel, poate fi pedepsită cu închisoarea.

În lumea artei, conflictul israeliano-palestinian a fost mult timp considerat tabu. Totuși, în luna mai a acestui an, lucrarea a devenit o senzație în rândul artiștilor și criticilor.

Izbucnirea unui nou cinflict în zonă a stârnit numeroase comentarii la nivel internațional, iar membrii comunității artistice s-au implicat, mulți partajând lucrarea lui Gonzalez-Torres ca slogan pro-palestinian.

„In This Here Place” (2021) – Dawoud Bey

Cea mai nouă serie fotografică a lui Bey, cu locuri din Louisiana unde se aflau odată plantații, reprezintă un highlight în opera artistului cunosct pentru abordarea istoriei afro-americanilor.

Prin realizarea fotografiilor alb-negru, Bey a spus că a dorit să conecteze formele de opresiune din trecut cu violența poliției față de persoanele de culoare, remarcată în ultimii ani din țară.

„George Washington Carver Crossing the Delaware River” (1975) – Robert Colescott

Lucas Museum of Narrative Art, încă nefinalizat, a achiziționat la Sotheby’s, pentru 15,3 milioane de dolari, lucrarea „George Washington Carver Crossing the Delaware River: Page from an American History Textbook”.

Pictura este o satiră la adresa tabloului din 1852 al lui Emanuel Leutze cu primul președinte al Statelor Unite traversând râul Delaware.

În versiunea lui Colescott, caricaturi rasiste care au fost folosite de-a lungul istoriei în SUA au înlocuit figurile albilor create de Leutze.

Colescott a devenit, în 1997, primul artist de culoare care a reprezentat SUA la Bienala de la Veneția, însă în marile muzee din Statele Unite reputația lui a rămas în urma importanței istorice a artei lui.

Semne că acest lucru se schimbă au apărut în 2019, când curatorul Lowery Stokes Sims a realizat prima retrospectivă de la moartea lui Colescott, în 2009, la Contemporary Arts Center din Cincinnati.

Vânzarea de anul acesta reprezintă un record pentru artist, iar Colescott se află acum între puținii artiști de culoare ale cărori lucrări au fost vândute la licitație pentru mai mult de 10 milioane de dolari.

„Anthem” (2021) – Wu Tsang

Lucrarea curajoasă a lui Wu Tsang a fost suspendată în rotonda Guggenheim Museum din New York. Ea reprezintă portretul lui Beverly Glenn-Copeland, compozitor transgender de culoare, a cărui operă devine acum tot mai cunoscută.

Formatul este unul simplu – înregistrare video cu Glenn-Copeland, cântând și interpretând la pian în casa lui din Nova Scotia, proiectată pe un ecran uriaș.

Efectul însă a fost copleșitor, spun criticii, plin de forță emoțională.

„White Man for Sale” (2021) – Dread Scott

„White Man for Sale”, primul NFT (non-fungible token) al lui Dread Scott, o critică la adresa sclaviei, este una dintre lucrările de rezonanță ale anului.

Scott s-a folosit în mod recurent de reprezentațiile și sculpturile sale pentru a vorbi despre experiența afro-americană în SUA, începând cu anii 1980. El a revenit la aceasta într-un mod diferit cu piesa low-tech care a fost vândută în octombrie prin Christie’s pentru 32.500 de dolari.

În clip de 1 minut și 10 secunde, un bărbat alb stă pe o cutie din lemn în apropierea unei intersecții din Brooklyn.

„Everydays: The First 5000 Days” (2021) – Beeple

NFT-ul realizat din picturi digitale create de Beeple pe parcursul a 5.000 de zile, „Everydays” a fost vândut în prima jumătate a acestui an pentru 69 de milioane de dolari, astfel un nou sector a luat amploare în piața de artă.

În această formă pot fi distinse doar culori neon și vagi umbre, însă pot fi analizate pe rând când fiecare tablou este mărit.

Politicieni, personaje de desen animat și astronauți sunt aduși laolaltă de multe ori în mod grotesc.

Lucrarea lui Beeple (pe numele real Michael Joseph Winkelmann) este imaginea acestei piețe emergente, iar „Everydays” (reprezentată în fotografia principală) l-a transformat, peste noapte, într-un star.

Aproape necunoscut lumii artistice, în ciuda popularității de pe Instagram, Beeple a devenit, la 40 de ani, unul dintre artiștii în viață cel mai bine vânduți, după ce lucrarea lui a fost adjudecată în luna martie la Christie’s.