Mai mult de 40 de lucrări intră anul acesta în colecția Muzeului Național de Artă Contemporană

Patruzeci și trei de lucrări intră anul acesta în colecția Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București, în urma sesiunii de achiziții menită să completeze și să diversifice colecția muzeului.

Muzeul a organizat două proceduri de achiziții de opere de artă pe 2024, cea de-a doua fiind dedicată lucrărilor de artă modernă și contemporană produse în România în intervalul 1900 – 1990.

Cele 43 de lucrări sunt semnate de 22 de artiști și grupuri artistice: Apparatus 22, Olimpiu Bandalac, Ioana Bătrânu, Lucia Dem Bălăcescu, Maria Mihalache Blendea, Vasile Blendea, Constantin Butoi, Floriama Cândea, Spiru Chintilă, Doru Covrig, Bogdan Gîrbovan, Teodor Graur, Marcel Iancu, Nicu Ilfoveanu, Adelina Ivan, Peter Jacobi, Gherasim Luca, Adina Mocanu, Ioan Lucian Murnu, Christian Paraschiv, Adina Pintilie, Mircea Tohătan.

Publicul va avea ocazia să descopere noile lucrări achiziționate într-o expoziție care va oferi o perspectivă nouă asupra colecției muzeului și care va fi inaugurată în programul expozițional al anului 2025.

Sesiunea de achiziție publică 2024 pentru completarea colecției MNAC, în cifre

Dosare depuse Sesiunea I: 273.
Dosare depuse Sesiunea II: 30.
Dosare înaintate juriului după verificarea tehnică Sesiunea I: 239.
Dosare înaintate juriului după verificarea tehnică Sesiunea II: 30.
Lucrări ofertate Sesiunea I: 1.497.
Lucrări ofertate Sesiunea II: 162.

Valoarea totală a ofertelor Sesiunea I: 26.289.500 RON.
Valoarea totală a ofertelor Sesiunea II: 2.880.184 RON.
Suma alocată de Ministerul Culturii: 500.000 RON.

Dosare selectate de juriu pentru negocierea directă: 91.
Artiști și grupuri de artiști selectați/selectate pentru achiziție în urma negocierii directe: 22.
Artiste achiziționate: 9.
Artiști din categoria sub 35 de ani: 1.
Artiști și grupuri din categoria 35-65 de ani: 7.
Artiști din categoria peste 65 de ani: 5.
Artiști decedați: 9.

Lucrări achiziționate: 43.
Au fost achiziționate lucrări realizate între 1937 și 2024.

Componența juriului 

Cătălin Davidescu – curator, citic de artă, Craiova

Ruxandra Demetrescu – Școala Doctorală, UNArte București

Zoran Eric – curator independent; 2002-2021: curator șef, Muzeul de Artă Contemporană Belgrad (membru în Consiliul Științific MNAC)

Cătălin Gheorghe – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design, Departamentul Istoria și Teoria Artei

Magda Predescu – istoric de artă, cercetător științific la MNAC

Mara-Victoria Rațiu – Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca (membru în Consiliul Științific MNAC)

Andrei Siclodi – director Künstlerhaus Büchsenhausen

Jarosław Suchan – istoric de artă, curator, 2006-2022 director al Muzeului de artă (Muzeum Stuki), Łódź (membru în Consiliul Științific MNAC)

O nouă direcție de creștere a Colecțiilor MNAC

Sesiunea 2024 reprezintă o consolidare a demersului inițiat în 2020 de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, când au fost alocate pentru prima oară, după o pauză de 12 ani, fonduri pentru colecția MNAC. Dacă sesiunea 2020 a fost concepută ca o măsură de sprijinire în contextul pandemiei a artiștilor activi, sesiunile 2022 și 2024 au fost remodelate ținând cont de felul cum s-a dezvoltat strategia colecției muzeului: în 2022, prin includerea artiștilor decedați; în 2024, prin extinderea intervalului de referință către prima parte a secolului XX.

MNAC a cumpărat în urmă cu patru ani 180 de lucrări, și în urmă cu doi ani, 192 de lucrări. Pentru fiecare dintre aceste sesiuni au fost alocați 2 milioane lei, iar la fiecare au fost ofertate în jur de două mii de lucrări.

Particularitatea prezentei sesiuni (derulată în paralel de Muzeul Național de Artă Contemporană al României – MNAC București, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul de Artă Iași) demonstrează că, odată instituit, modelul de bune practici elaborat la MNAC poate fi preluat la nivel național.

Sesiunea 2024 este primul pas către o nouă direcție de creștere a Colecțiilor MNAC, vizând cercetarea și valorificarea istoriei recente în producția artistică contemporană din România prin stabilirea unui dialog absolut necesar cu istoria modernă a artei românești. Pornind de la premisa că dezvoltarea culturii vizuale postbelice este indisolubil legată de recursul la modernism și la mișcările artistice proprii începutului de secol XX, MNAC a început să pună astfel bazele unui cadru discursiv pentru interogările despre componenta istorică a artei contemporane românești. Rezutatele Sesiunii 2024, o combinație interesantă de artă modernă și post-post-modernă, sunt o confirmare a legitimității acestui nou demers.