Misterul unei capodopere de Rafael, posibil să fi fost rezolvat de un algoritm de inteligență artificială
Misterul care înconjoară o capodoperă a lui Rafael expusă la Muzeul Prado din Madrid e posibil să fi fost rezolvat de un algoritm de inteligență artificială dezvoltat la Bradford.
„Madonna della Rosa” (Madona cu trandafirul) a intrigat cunoscătorii de artă și experții timp de secole. Tabloul îi înfățișează pe Maria, Iosif și copilul Iisus, alături de pruncul Ioan Botezătorul. A fost considerată ca fiind opera lui Rafael până când au apărut îndoieli în secolul al XIX-lea.
Istoricii de artă au susținut că ar trebui să fie atribuit și atelierului său. Unii au spus că figura lui Iosif părea un lucru făcut după aceea și că nu ar fi putut fi realizată de mâna lui Rafael. Alții credeau că secțiunea inferioară, cu trandafirul, a fost pictată de altcineva. În Spania, pictura a fost întotdeauna atribuită lui Rafael.
Pictura a fost testată acum de inteligența artificială dezvoltată de Hassan Ugail, profesor de calcul vizual la Universitatea din Bradford.
Ugail a declarat că algoritmul a fost dezvoltat după ce a analizat în detaliu 49 de lucrări necontestate ale lui Rafael și, ca urmare, poate recunoaște lucrări autentice ale artistului cu o precizie de 98%.
„Computerul privește în detaliu un tablou”, a spus Ugail. „Nu doar fața, ci se uită la toate părțile sale și învață despre paleta de culori, nuanțele, valorile tonale și tușele. Înțelege pictura într-un mod aproape microscopic, învață toate caracteristicile cheie ale mâinii lui Rafael”.
În cazul Madonei, testele inițiale au arătat că aceasta a fost realizată în proporție de 60% de Rafael. Apoi, computerul a analizat tabloul pe secțiuni și a ajuns la concluzia că fața lui Iosif nu era de Rafael.
Descoperirea face parte dintr-o nouă lucrare publicată joi în revista Heritage Science.
Howell Edwards, profesor emerit de spectroscopie moleculară la Bradford și coautor al lucrării, a declarat: „Analiza programului de inteligență artificială a lucrării noastre a demonstrat în mod concludent că, în timp ce cele trei figuri ale Madonei, Iisus și Sfântul Ioan Botezătorul sunt fără echivoc ale lui Rafael, cea a Sfântului Iosif nu este și a fost pictată de altcineva”.
Cercetătorii au testat o altă pictură, cunoscută sub numele de „Madona Haddo”, care se află în Haddo House, Aberdeenshire.
A fost cumpărată ca fiind un Rafael autentic în secolul al XIX-lea de George Gordon, al patrulea conte de Aberdeen, care a fost prim-ministru între 1852 și 1855. Ulterior, a fost atribuită unui artist minor, Innocenza da Imola.
În 2016, istoricul de artă Bendor Grosvenor a afirmat în cadrul emisiunii „Britain’s Lost Masterpieces” de la BBC că este vorba despre Rafael. Experții de la National Gallery au declarat ulterior că acest lucru era puțin probabil.
AI, o modalitate suplimentară de autentificare a marilor opere de artă
AI s-a poziționat de partea lui Grosvenor, concluzionând că cel mai probabil este o lucrare a lui Rafael.
Anterior, Ugail a folosit recunoașterea facială computerizată asistată de AI pentru o pictură cunoscută sub numele de „Brécy Tondo” care seamănă cu „Madona Sixtină” a lui Rafael. Computerul a stabilit că este o lucrare a lui Rafael.
Ugail recunoaște cu bucurie că nu știe „nimic despre artă” și că istoricii de artă îi întâmpină munca cu răceală.
„Cred că există teamă și, de asemenea, ei cred că suntem naivi, că nu știm ce facem”, a spus el. Dar Ugail crede că istoricii de artă vor fi în cele din urmă convinși și vor vedea în IA o modalitate suplimentară de autentificare a marilor opere de artă. El a subliniat că nu crede că AI va înlocui oamenii. „Procesul de autentificare a unei opere implică examinarea mai multor aspecte… proveniența sa, pigmenții, starea lucrării și așa mai departe. Acest tip de software poate fi folosit ca un instrument care să ajute în acest proces”.
