Muzeul de Arte din Berna a renunțat la 40 de opere furate de naziști sau cu origini suspecte

Muzeul de Arte din Berna, Kunstmuseum Bern, care a moștenit în 2014 colecția impresionantă controversată a lui Cornelius Gurlitt, a anunțat săptămâna trecută că va renunța la 40 de opere furate de naziști sau a căror origine este considerată suspectă, scrie Le Figaro.

Colecționarul germano-austriac Cornelius Gurlitt, al cărui tată a fost negustor de artă ce a servit regimului hitlerist, a murit în mai 2014 și a stipulat în testament că muzeul elvețian este unicul său moștenitor, o decizie care a „surprins” instituția culturală.

„Moștenirea Cornelius Gurlitt” cuprinde 1.600 de opere

În noiembrie 2014, muzeul a decis să accepte această moștenire, renunțând la dreptul de proprietate pentru operele de artă care ar putea fi identificate ca aparținând proprietarilor evrei furați de naziști, conform unui acord încheiat cu Germania. Apoi a lansat evaluări aprofundate pe aceste opere care au implicat experți internaționali independenți.

După mai mulți ani de cercetare asupra „Moștenirii Cornelius Gurlitt”, care cuprinde în jur de 1.600 de opere, Muzeul de Arte din Berna a indicat vineri că a renunțat la nouă „opere furate sub regimul național-socialist”. Acestea au fost restituite proprietarilor lor de Germania în acord cu Muzeul de Arte de la Berna.

De altfel, muzeul renunță să „intre în posesia de opere cu proveniență incertă, dar care conțin indicații și/sau cicrumstanțe suspecte, chiar dacă lipsesc dovezile de furt din partea naziștilor”, adică pentru 29 de opere. Din acest total, cinci au fost restituite Germaniei, două fac obiectul restituirii și 22 rămân la muzeu pentru ample investigații cu scopul de a afla parcursul lor.

În schimb, muzeul a decis să conserve 28 de opere a căror proveniență, ce a putut fi aflată, a arătă că nu este vorba de opere confiscate de naziști, precum 246 de opere create de membrii familiei Gurlitt. Muzeul va conserva și aproape 1.100 de opere cu proveniență incertă, dar pentru care nu există dovezi de furt din partea naziștilor, nici circumstanțe suspecte.

„Muzeul notează că în jur de 270 de opere au fost excluse de la căutări”, căci este vorba despre lucrări din portofolii dezmembrate și alte piese realizate în serie.

Abia în 2012 comoara lui Cornelius Gurlitt, mort în 2014 la vârsta de 81 de ani, ar fi fost descoperită în timpul unui raid în apartamentul său din Munchen, apoi într-o altă locuință, la Salzburg, în Austria. Această colecție extraordinară cuprinde pânze de Renoir, Cézanne, Beckmann, Delacroix sau Munch.

Foto credit: Claude Monet, „Waterloo Bridge”, 1903 – Legat Cornelius Gurlitt, Kunstmuseum Bern