Termen limită pentru Bienala de la Veneția să își ”reabiliteze numele”
Bienala de la Veneția a primit din partea Comisiei Europene termen limită pentru a oferi explicații privind organizarea Pavilionului Rusiei anul acesta și pentru a-și „reabilita numele”.
Cotidianul italian La Repubblica a analizat o scrisoare trimisă de CE. Bienala are la dispoziție 30 de zile să se apere în fața acuzațiilor că „a încălcat sancțiunile impuse Rusiei” de către Uniunea Europeană. În plus, îi este solicitat să „informeze cu privire la orice măsuri corective” pe care intenționează să le adopte.
Miza este o subvenție de 2 milioane de euro pe care Comisia Europeană este pregătită să o „suspendă sau să o anuleze” în totalitate, subvenție care – acum – este destinată organizării ediției din 2028. Dacă Bienala își schimbă poziția cu privire la includerea Rusiei, CE va continua să acorde finanțarea.
„Faptul că – în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – Bienala a acceptat participarea artiștilor ruși sub forma unei «delegații guvernamentale» (a cărei participare este finanțată și promovată în întregime de guvernul rus) prin intermediul unui pavilion național sugerează că Bienala pare să fi acceptat sprijinul indirect al guvernului rus în schimbul acordării unei platforme culturale”, este notat în scrisoare.
Agenția Executivă pentru Educație și Cultură a Comisiei Europene a trimis scrisoarea președintelui Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, în 10 aprilie, cu termen de răspuns până în 11 mai, două zile după deschiderea publică a ediției de anul acesta.
Explicații, în Consiliul Afacerilor Externe
CE a contactat și Ministerul italian al Afacerilor Externe, printr-o scrisoare din 26 martie, potrivit publicației La Repubblica. Solicita, printr-o scrisoare, să își exprime poziția cu privire la includerea Rusiei, întrucât „pavilionul ar putea servi drept platformă pentru mesaje sponsorizate” de Rusia sau „ar putea contribui în alt mod la eludarea sancțiunilor UE”.
Comisia a solicitat un răspuns în termen de o săptămână, dar, potrivit unor surse, nu a primit încă unul. Ministerul a declarat pentru cotidianul italian că încă lucrează la răspunsul său.
Aparent, Ministerul Afacerilor Externe colaborează cu Ministerul Culturii pentru a formula răspunsul, cel din urmă trimițând toate documentele primite de la Bienală. Este posibil ca acest răspuns să fie făcut public înainte de termenul limită – 11 mai -, întrucât Consiliul Afacerilor Externe al UE are programată o reuniune în 21 aprilie, având pe ordinea de zi includerea Rusiei, iar Italia urmează să ia cuvântul în această privință.
Este așteptat ca decizia Bienalei să fie luată săptămâna aceasta, când președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, se va întâlni cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni la Roma. Guvernul de la Kiev a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva a cinci personalități din lumea culturală rusă implicate în organizarea Pavilionului Rusiei pentru 2026, printre care și comisarul acestuia, Anastasia Karneeva.
Până în prezent, guvernul italian a evitat să ia o poziție fermă cu privire la includerea Rusiei în Bienala de Artă de la Veneția de anul acesta, care are loc între 9 mai și 22 noiembrie.
Expoziție cu zeci de artiști
Odată cu izbucnirea războiului, în 2022, cu aproximativ două luni înainte de debutul Bienalei de la Veneția, artiștii și curatorul care reprezentau Rusia s-au retras din eveniment. De atunci, Rusia nu a avut în pavilionul de la Veneția expoziții nici la bienala de artă, nici la cea de arhitectură.
În 4 martie 2026, a fost anunțată oficial lista participanților de anul acesta, iar Rusia se găsește printre ei. Este plănuită expoziția „The Tree is Rooted in the Sky”, cu mai mult de 50 de muzicieni, poeți și filosofi tineri din Rusia și alte țări.
Participarea a stârnit indignare generalizată – mii de persoane au semnat o altă scrisoare deschisă prin care solicitau conducerii Bienalei să „abordeze implicațiile” participării Rusiei.
Până în prezent, Bienala s-a opus celor care protestează față de participarea Rusiei și a Israelului, declarând public că respinge „orice formă de excludere sau cenzură a culturii și artei”. Organizația a adăugat că expoziția ar trebui să rămână „un loc al dialogului, al deschiderii și al libertății artistice”, chiar și în contextul tensiunilor geopolitice persistente.
Credit foto: curatorial
