O sută de piese din patrimoniul a 16 muzee și ”brâncușomania”, la MNAR

Două expoziții-eveniment sunt inaugurate la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în 12 iunie – „Muzeul Muzeelor” și „Brâncuși. Sindromul” -, putând fi vizitate până în luna octombrie.

Muzeul Muzeelor, de la statui antice la picturi și broderii

„Muzeul Muzeelor” reprezintă o ocazie unică de a vedea în același spațiu mai mult de 100 de piese excepționale selectate din patrimoniul a 16 muzee din diferite regiuni ale țării și din colecțiile permanente ale MNAR.

Curatoriată de Erwin Kessler, Emanuela Cernea și Mălina Conțu, expoziția a fost concepută ca o carte de vizită. „Muzeul Muzeelor” propune o hartă a capodoperelor pe care publicul le poate descoperi de-a lungul întregului teritoriu național. Demersul curatorial urmărește configurarea unei hărți culturale muzeale cu potențial de a genera un impact semnificativ asupra turismului cultural în România.

Expoziția oferă publicului un parcurs complex, în care se întâlnesc tehnici și cronologii variate: de la idoli neolitici și statui antice, la pictură și sculptură, manuscrise, obiecte de cult, țesături și broderii prețioase. Conceptul de expunere este unul neconvențional, invitând privitorul să regăsească legăturile dintre aceste opere provenite din epoci diferite, reunite în același spațiu. Ansamblul acoperă o perioadă de peste cinci milenii, ilustrând bogăția și diversitatea patrimoniului cultural național.

Șarpele Glykon, în premieră la București

Printre piesele emblematice ale expoziției se numără Șarpele Glykon, una dintre cele mai spectaculoase lucrări antice păstrate în colecțiile muzeale din România, prezentată pentru prima dată publicului bucureștean. Neexpus din septembrie 2024, de la închiderea pentru reabilitare a Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Șarpele Glykon devine una dintre marile atracții ale expoziției „Muzeul Muzeelor”. Alături de această piesă remarcabilă, expoziția aduce în prim-plan un ansamblu extraordinar de artefacte preistorice aparținând culturii Gumelnița, ale căror forme din lut, cu valențe surprinzător de moderne, invită la o privire nouă asupra artei străvechi. Sunt expuse și statuete, vase zoomorfe și antropomorfe, care ilustrează rafinamentul plastic și forța simbolică a uneia dintre cele mai fascinante culturi eneolitice din sud-estul Europei.

Selecția este completată de capodopere și obiecte de patrimoniu din epoci și domenii diverse: manuscrise rare, broderii medievale, icoane, pictură și sculptură europeană, grafică, artă românească modernă și artă orientală.
Printre lucrările expuse se numără Tetraevangheliarul lui Gavril Uric, Crucea de procesiune dăruită de Alexandru Lăpușneanu și Doamna Roxanda, lucrări de Rubens, Dürer, Mucha, Bonnard, Cézanne, Rodin, Bourdelle, Gustav Klimt, Camille Claudel și Henry Moore, repere ale artei românești semnate de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Victor Brauner, Horia Bernea și Corneliu Baba, precum și xilogravuri japoneze de Kitagawa Utamaro și Katsushika Hokusai, inclusiv celebra imagine Marele val de la Kanagawa.

„Muzeul Muzeelor”, găzduită în spațiile dedicate expozițiilor temporare din sediul central al MNAR, e deschisă în perioada 12 iunie – 4 octombrie 2026.

Parteneri instituționali pentru „Muzeul Muzeelor” sunt Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Național de Istorie şi Arheologie Constanţa, Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă”, Topalu, Complexul Muzeal Național Neamț, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Turnu-Severin, Muzeul de artă Craiova, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Județean de Artă Prahova Ion Ionescu-Quintus, Casa Memorială „Nicolae Grigorescu”, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Olteniţa, MNA – Institutul de Arheologie, Muzeul Naţional de Istorie a României, Biblioteca Academiei Române și Muzeul Municipiului Bucureşti.

Brâncuși. Sindromul

„Brâncuși. Sindromul” este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și propune o perspectivă aparte asupra influenței operei lui, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor și personalității celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până astăzi.

Două fire narative, care se întrepătrund pe parcursul ultimului secol, pot fi puse sub semnul unui veritabil „sindrom Brâncuși”, devenit endemic în cultura românească. Pe de-o parte, expoziția arată forța modelatoare și dominatoare a personalității și operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești. Pe de altă parte, surprinde felul în care se formează și se propagă în spațiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuși, ca simbol național, cultural și spiritual.

Portrete, lucrări-omagiu și invazia kitschului

Expoziția reunește lucrări ce urmăresc atât imaginea artistului, cât și ecourile formale, simbolice și critice ale creației lui – portrete ale lui Brâncuși semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady și Milița Petrașcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy și Vasile Dobrian, sculpturi de Milița Petrașcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec și Vasile Gorduz, precum și interpretări și recuperări contemporane ale motivelor brâncușiene – de la studiile lui Paul Neagu după „Pasărea în spațiu”, „Peștele”, „Domnișoara Pogany”, „Pasărea măiastră” și „Coloana”, până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan și Dan Perjovschi.

După 1970, figura lui Brâncuși a devenit tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său a crescut, ci s-a răspândit în spațiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porți ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creației sale, declanșând o invazie a kitschului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decorațiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de țigări.
Începând cu anii 90, fenomenul „brâncușomania”, intensificat odată cu schimbarea de regim, este documentat, analizat și pus în discuție de artiști precum Iosif Kiraly, Teodor Graur, Dan Perjovschi și Mircea Cantor.

Curatoriată de Judit Balint și Erwin Kessler, expoziția „Brâncuși. Sindromul” chestionează și pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât și din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui și operei lui Brâncuși, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influența sa asupra spațiului social, cultural și imaginar românesc.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 iunie – 25 octombrie 2026, la MNAR (A4, sălile 6, 7, 8).

Parteneri instituționali pentru „Brâncuși. Sindromul” sunt Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Centrul de Cultură „George Apostu” – Bacău, Muzeul „Vasile Pârvan” – Bârlad, Muzeul Băncii Naționale, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Muzeul Național de Istorie a României.