Omagiu nostalgic și o privire critică asupra moștenirii estetice, la Celula de Artă
Două noi expoziții marca Celula de Artă sunt deschise la Galeria Verticală și la Kulterra Gallery din București. Până pe 16 august, publicul poate explora perspectiva nostalgică în cheie steampunk asupra filmului „Metropolis” din 1927, realizată de Daniel Loagăr, co-fondator și curator al Celulei de Artă, iar de pe 21 iulie și până pe 20 august, la Kulterra Gallery, poate fi vizitată expoziția „Wrong Freedom” a artistei Gizella Popescu, două studii asupra condiției umane și artistice.
„«Metropolis» este un film genial, plin de efecte speciale pentru acea perioadă, dar să nu-l iei prea în serios. Este ca un amestec nebun între teatru absurd și jocuri video retro, cu costume ciudate și scenografie supradimensionată. Dacă vrei să vezi cum ar fi dacă Charlie Chaplin ar fi întâlnit Star Wars într-o discotecă, acesta este filmul pentru tine! Deci, rezumatul pe scurt: tipul popular se transformă într-un erou, salvează orașul de la un bătrân rău și îl cucerește pe inima unei fete faine. Dar cel mai important, există explozii și distracție în stil retro SF”, spune Daniel Loagăr despre filmul care a inspirat expoziția.
Asumarea condiției de pictor
Lucrările Gizellei Popescu reflectă, deopotrivă, o critică și o introspecție asupra modului în care percepem moștenirea estetică, raportat la valorile actuale ale societății, în general, și ale artei contemporane, în particular. Imaginile sunt fragmentate, juxtapuse ori alegorice, într-un context ludic intenționat. Decorurile sunt aproape teatrale, iar elementele și personajele se recompun și se reinventează în scenete care invită la discurs. Abundă senzația unei false ordini, în care forme nedistinctive pun la îndoială realitatea și valorile. Fiecare scenă este o explozie de culoare si de forme, pentru cel mai mare impact vizual. Mediul picturii este, prin esență, un mediu dedicat culorii, lucru pe care artista și l-a asumat deplin.
Lucrarea „Wrong Freedom” vorbește despre asumarea condiției de pictor într-o lume contemporană, jonglând cu tematica libertății, reprezentată de păsări, dar și cu ispitele – ce anume consumăm și cum.
Lucrarea „After Party” (foto) este gândită ca o lăsare a cortinei peste ultimul personaj rămas la masă, după bal. Reflectă și ea la condiția umană, la cine și ce rămâne după ce consumăm totul. Decorul parizian reflectă o oarecare ciclitate a întrebărilor naturii umane. Ceea ce este astăzi a fost și ieri.
În practica ei recentă, artista explorează, într-un stil fluid și ușor ironic, arhetipurile umane tradiționale și contemporane, punând accent atât pe diluarea memoriei colective, cât și pe căutările de descifrare a sensului din perspectiva omului contemporan.
Gizella Popescu este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, a expus în galerii private și spații neconvenționale, în saloane de artă și expoziții de grup și personale. Lucrările sale se află în colecții private din țară și străinătate, fiind incluse în mai multe cataloage de artă editate de către Uniunea Artiștilor Plastici din România.
„Vinovatul fără vină”
În plus, până pe 7 august, la Celula de Artă din bd. Carol nr. 53, poate fi văzută expoziția „Vinovatul fără vină”, punctul culminant al anilor de masterat ai artistei Adelina Cîmpeanu. Această odisee artistică profundă începe la Universitatea Națională de Arte din București, unde ea și-a perfecționat abilitățile și s-a angajat într-o explorare transformatoare a autoexprimării.
Prin compoziții care provoacă gândirea și prin utilizarea abil a diferitelor medii, ea invită spectatorii să exploreze natura paradoxală a vinovăției fără vină. Fiecare operă de artă servește drept portal în lumea interioară a artistei, unde introspecția personală și temele universale se întâlnesc, se arată în prezentarea expoziției.
În cadrul acestei expoziții, artista folosește o serie de tehnici pentru a evoca emoții și a provoca simțurile. Folosirea culorilor în ulei aduce vibrație și profunzime pânzelor ei. Prin juxtapunerea culorilor contrastante, ea creează un limbaj vizual care provoacă atât armonie, cât și tensiune. În lucrări, artista experimentează cu elemente geometrice. În mijlocul formelor organice ale anumalului central – vaca -, ea încorporează strategic forme geometrice care adaugă o notă de structură și contrast. Această juxtapunere servește ca un dialog vizual între natural și creat de om, subliniind în continuare complexitățile relației noastre cu lumea din jur.