Opt artiști expun la Contemporan Hair Space – Narațiuni despre creștere, alterare și regenerare

Opt artiști emergenți expun sub titlul „Until the water runs clear” la Contemporan Hair Space din București în perioada 10 noiembrie – 20 decembrie.

Dragoș Bădiță, Alexandra Boaru, Lorena Cocioni, Datejuice, Ioana Mincu, Oana Sas, Diana Șinteuan și Marco Verhoogt vor fi găzduiți în clădirea monument proiectată de arhitectul Alexandru Săvulescu în zona Piața Amzei.

Curatoare este Cristina Bută. În prezent, ea activează în București unde curatoriază și scrie, fiind interesată de teoria postcolonială și imaginația artistică, cu focus pe zona Europei de Est.

Expoziția „Until the water runs clear/ Până când apa curge limpede” pornește de la păr și procese de îngrijire ce inspiră selecția propusă. Vernisajul va avea loc pe 10 noiembrie, începând cu ora 19:00.

În spațiile de așteptare, tuns și tratament ale salonului Contemporan Hair Space, lucrările celor opt artiști invitați împletesc narațiuni despre creștere, alterare și regenerare, explorând diferite temporalități și transformări naturale, cât și artificiale, reflectând asupra texturii și tactilitații. Inspirându-se din timpul care curge încet în universul intim al salonului, expoziția deschide posibilitatea unor hoinăreli mentale, moment incipient al unui proces de schimbare. Pornind de la scenarii speculative dintre relația om-plante, sau transpunerea părului și a ritualurilor corpului în noi carcase atemporale, personaje reale și fictive, împreună cu momente cotidiene aparent banale se compun în diferite medii de la ceramică și instalație la pictură, fotografie, gravură, artă 3D și AI, se arată în prezentarea expoziției.

Despre artiști

Dragoș Bădiță lucrează în special cu pictura în ulei și cerneală și, de puțin timp, experimentează cu arta generativă și animația. Lucrarile lui sunt inspirate de momente din viața de zi cu zi, care devin încărcate de teme și stări de spirit existențiale și uneori mistice.

Practica artistică a Alexandrei Boaru chestionează conceptul de „uman” și impactul acestuia asupra exteriorului, asupra altora sau asupra propriului sine. Una dintre temele principale adresate de lucrările ei este explorarea granițelor dintre a fi uman și a deveni altceva. Abordarea ei poetică e influențată de ficțiunea speculativă, magic realismul literar și conceptualismul anilor ’70.

Lorena Cocioni explorează modalitățile prin care ne întrepătrundem în mod constant cu realitatea înconjurătoare și ne transformăm constant ca un răspuns la ea, înregistrând istoria în corpurile noastre. În practica ei folosește adesea simțurile corpului și componenta ritualică a acțiunilor de zi cu zi, cum ar fi spălarea, pieptănarea părului și îngrijirea corpului. Ea alătură ceramicii diferite materiale (săpun, pene și metal, printre altele), plasându-le între trecut și viitor.

Oana Sas este o artistă vizuală a cărei practică include diverse medii de exprimare, inclusiv desenul, fotografia și modelajul. Lucrările ei recente se axează pe calitățile expresive ale liniei și texturii în diferite tehnici de gravură, transpunând momente, stări și trăiri personale redate prin diferite personaje.

Diana Șinteuan abordează narațiuni sau instanțe în care întâmplările par a fi firești. Jucându-se cu contraste, aparența unor întâmplări, și esența poveștii pe care acestea o au, compune serii de lucrări în care mediul de lucru face parte din poveste și de multe ori dă tonul acesteia.

Irina Bako, cunoscută sub numele de Datejuice, este o artistă din București specializată în artă 3D și ilustrații. Creațiile ei explorează visele, feminitatea, amintirile intime, sănătatea mintală.

Lucrările Ioanei Mincu implică o fuziune de elemente – ceramică, ‘ready-mades’, textile, desen și animație stop-motion – rezultând în crearea de ființe hibride și fantastice. Viziunea ei artistică oferă o perspectivă neconvențională asupra lumii, căutând să integreze elemente care țin de ‘celălalt’ și componente non-umane prin utilizarea monștrilor ca simboluri ale complexității și diversității.

Marco Verhoogt, fotograf născut în București, realizează fotografii documentare. El face studiu pe teren folosind metoda etnografică, intersectând realul și ficționalul. Este interesat de impresia personală asupra tranziției dure a României și românilor din ultimii 30 de ani și felurile în care ea poate fi articulată în fotografie. Lucrările lui sunt ansambluri de fotografii, în cărți sau instalații, care evidențiază printr-o dinamică poetică felul în care indivizii se țes în complexitatea peisajelor pe care le populează.

Foto: Dragoș Bădiță – „Leaving for the mountain” (2022), ulei pe panou; Ioana Mincu – „Quivering Dust” (2023), istalație din diverse materiale