Participarea României la Bienala de la Veneția 2024, reflecție amplă a iconografiei muncii și timpului liber / galerie foto

„Ce este munca”, de artistul Șerban Savu, proiectul care reprezintă România la cea de-a 60-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia, este o reflecție amplă a iconografiei complexe a muncii și timpului liber, inspirată de realismul istoric, de ideologia sa și de arta de propagandă din Blocul de Est.

Bienala va avea loc anul acesta în perioada 20 aprilie – 24 noiembrie, iar proiectul „Ce este munca” va fi expus în Pavilionul Național din Giardini della Biennale și la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

Prin proiectul „Ce este munca”, curatoriat de Ciprian Mureșan, mai degrabă decât să conteste sau să demonteze discursuri, Savu reașază temele spiritului revoluționar și coeziunii muncitorilor, vizând să surprindă și să înfățișeze momentele de pauză și inactivitate ca reflecții ale unor schimbări și crize societale mai ample.

Răspunzând temei generale a celei de-a 60-a Expoziții Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia, „Străini pretutindeni”, senzația dezorientării într-un purgatoriu politic și economic, întâlnită adesea în multe dintre picturile lui Șerban Savu este o reflecție a dislocării și a dorului de casă asociate cu munca în străinătate – ruptura dintre muncă și simțul apartenenței.

Picturi, mozaic, instalație și o intervenție site-specific

În cadrul Pavilionului României, picturile de mari dimensiuni ale lui Savu, dispuse într-un poliptic amplu, sunt interpretate de protagoniști dezorientați și figuranți stângaci, suspendați între muncă și recreere. Ansamblul este completat de o bancă-instalație ce înglobează postamentele a patru machete arhitecturale decorate cu mozaicuri. Îndepărtându-se de contextele religioase și reprezentările muncii din arta socialistă cu care este asociat mediul mozaicului, ele vorbesc despre naufragiu, ambiguitate, inactivitate și perplexitate. Picturile și mozaicurile construiesc un spațiu care ridică întrebări legate de muncă și chestionează definițiile sale negative: ce nu este munca, ce nu arată a muncă și ce nu înseamnă munca.

Invitat să răspundă proiectului lui Șerban Savu, studioul de design grafic din Bruxelles Atelier Brenda (Sophie Keij și Nana Esi) propune o intervenție site-specific pe fațada și în holul Pavilionului României. Mesajul lor grafic este un studiu al propagandei nonideologice, funcționând ca o reclamă pentru un nou tip de fabrică socială.

Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția va fi transformată într-un atelier de mozaic, devenind un spațiu de producție ce duce mai departe tradiția manufacturieră locală a micilor ateliere venețiene. Ea va găzdui și un program de dezbateri publice pe teme ce merg de la istoria artei mozaicului până la teoriile muncii din antropologia, economia și filosofia contemporană, ecologia și societatea postmuncă, coordonate de Ovidiu Țichindeleanu, critic cultural stabilit în Chișinău.

Despre Șerban Savu

Șerban Savu este un artist care trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Interesat de multiplele sensuri ale realității vizibile, el pictează imaginea lumii din jurul său, văzută prin filtrul istoriei artei. Caracterizate de empatie și observație atentă, prin mijloacele sintezei și recompunerii picturile sale invită la o reevaluare a prezentului într-un context istoric mai larg. Lucrările lui Șerban Savu au fost expuse la Centre Pompidou, Paris; Fondazione Nicola Del Roscio, Roma; Galeria Rudolfinum, Praga; Museo Pietro Canonica a Villa Borghese, Roma; Muzeul Național de Artă Contemporană, București;  Le Lait Centre D’art Contemporain, Albi; PLATEAU, Samsung Museum of Art, Seul;  Arken Museum of Modern Art, Ishoj; Mucsarnok Kunsthalle, Budapesta.

Despre artiștii invitați

Atelier Brenda este un alter ego comun pentru două artiste grafice – Nana Esi și Sophie Keij – a căror abordare creativă a designului grafic pornește de la interacțiunea continuă între cognitiv și subconștient, fiind caracterizată de o combinație între nostalgie, tradiție, zeitgeist și interpretare metodică. Temele generale și practicile recurente sunt experiența, cercetarea, designul spațial, visele, spiritualitatea și tipografia eterică, ludică.

Despre curatorul Ciprian Mureșan

Ciprian Mureșan este artist, trăiește și lucrează în Cluj-Napoca, a expus în Pavilionul României la cea de-a 53-a ediție a Bienalei de la Veneția și a participat la cea de-a 17-a ediție a Bienalei de la Sydney și la cea de-a 57-a ediție a Bienalei de la Veneția. Lucrările lui au fost expuse și la Centre Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Muzeul de Artă Modernă, San Francisco; New Museum, New York; S.M.A.K., Gent. Interesul său de lungă durată pentru practica curatorială s-a reflectat în expoziții precum Volum prin straturi, Cazarma U, Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii; Domino Dancing, Galeria Plan B, Cluj; E obligatoriu să avem un titlu, Salonul de proiecte, București, printre altele.

Fotograf: Marius Popuț; Organizatori: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român