Picturi celebre de Klimt mistuite de foc

În 1894, doi faimoși pictori erau angajați pentru a decora amfiteatrul principal al Universității din Viena. Gustav Klimt era deja un rebel bine-cunoscut în capitala Austriei, în timp ce Franz Matsch era un modernist în plină afirmare. Din motive care nu se cunosc, doar Gustav Klimt a onorat contractul și a produs trei picturi de mari dimensiuni, corespunzând celor trei mari direcții academice ale Universității din Viena: Medicina, Filosofia și Jurisprudența.

 

 

Numai că limbajul vizual pe care l-a ales a scandalizat enorm pe toată lumea; și pe conducătorii cu viziuni academice, dar și pe iubitorii de artă care le-au putut vedea înainte de instalarea pe pereții amfiteatrului.

Scandalul public

Viziunea lui Klimt, profund organică și neașteptată în raport cu subiectele impuse, a fost considerată pornografică, un ultragiu adus ideii de școală, de academism și bunului-gust. Nudurile cu șerpi încolăciți, scheletele, gravidele contorsionate, bătrânii și descrierile pubiene foarte detaliate nu corespundeau absolut deloc cu ideile vremii despre filosofie și drept.

Referințele mitologice la care a recurs Klimt i-au lăsat reci pe comanditarii lucrărilor care, înfuriați, au refuzat să le expună până când artistul nu își “moderează” viziunile artistice. Viena nu era pregătită să accepte o viziune care îi contrazicea gusturile și credințele atât de brutal.

Refuzul

Gustav Klimt a refuzat să altereze vreun detaliu al lucrărilor și a decis să nu mai predea picturile către Universitate. A decis totodată să returneze și onorariul semnificativ primit – 30.000 de coroane, echivalent astăzi cu peste 150.000 de euro.

Cele trei pânze au fost vândute către Serena Lederer, colecționară pasionată de arta lui Klimt, care de altfel i-a și servit drept model.

Confiscarea

Povestea picturilor nu se oprește însă aici. Odată cu acapararea puterii de către naziști, familia Lederer, de origine evreiască, începe să fie persecutată, iar bunurile să îi fie confiscate. Incluzând evident cele trei alegorii ale lui Klimt. Acestea sunt mutate în castelul Schloss Immendorf, izolat în nord-estul Austriei, în timp ce Serena Lederer este forțată la exil în Ungaria.

Distrugerea

Pe 8 mai 1945, castelul este distrus într-un incendiu pus, se pare, de trupele germane în retragere din fața armatei sovietice. Sunt arse între 10 și 16 opere ale lui Gustav Klimt, printre care și cele trei picturi care trebuia să orneze Universitatea din Viena. S-au păstrat doar câteva fotografii alb-negru, precum și relatări asupra compozițiilor în presa vremii.

Viața digitală

Dar acesta nu este finalul. În 2021, curatorul Franz Smola de la galeria Belvedere din Viena a reușit colorizarea fotografiilor rămase pe bază de inteligență artificială. Utilizând 80 de reproduceri de înaltă fidelitate ale altor lucrări de Klimt, precum și articole din prima jumătate a secolului 20, Smola a oferit publicului versiuni digitale care reproduc posibilele culori inițiale. Și pe care vă invităm să le admirați.