Pierderea spațiului Malmaison, semnal negativ pentru viitor: „Statul pune capac comunității de artiști”

Pierderea spațiului Atelierele Malmaison din București poate reprezenta un precedent periculos, un semnal negativ, sunt de părere artiștii și galeriștii, care consideră că Statul „pune capac” inițiativei, iar Ministerul Culturii „întoarce spatele” comunității artistice văzând că aceasta este oprită din evoluție.

Artiștii din Atelierele Malmaison duc negocieri, de la începutul anului, cu Iprochim S.A., firma care administrează imobilul din Calea Plevnei 137, însă variantele propuse de conducerea acesteia au fost „de neacceptat”, pentru unii.

Pe vremuri cazarmă militară, apoi școală militară de ofițeri, tribunal militar, închisoare în timpul regimului Antonescu și centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist, clădirea veche de 180 de ani se află de câțiva ani în circuitul cultural-turistic al orașului. A devenit un reper între artiști, vizitată de profesioniști din țară și străinătate și cu un public de toate vârstele și cu gusturi diverse. Iar comunitatea nu vrea să se destrame.

Iprochim S.A. este o firmă al cărui acționariat majoritar este deținut de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Pentru etajul întâi, contractul a expirat deja, iar cei care ocupă spațiile de la etajul al doilea mai au doi ani. La început au fost negociate durate contractuale diferite pentru cele două etaje, așadar la etajul 2 este încă în vigoare contractul inițial – până la finalul anului 2026.

În 28 martie, reprezentanții comunității au anunțat că negocierile cu firma nu s-au concretizat cu o prelungire pe termen lung în condițiile de închiriere de până acum. „Singura opțiune de contract acceptată a fost aceeași vehiculată și la începutul perioadei de negociere: de durată scurtă (3 luni) cu majorare a chiriei cu 60%. Prin urmare, o parte din artiștii de la etajul întâi al clădirii au plecat din ateliere în ultimele luni, iar cealaltă parte a acceptat o prelungire în noile condiții, timp în care au continuat un dialog cu Ministerul Culturii în legătură cu relocarea într-o altă clădire. Majoritatea celor care au rămas va fi nevoită să părăsească spațiul la încheierea celor 3 luni, la data de 15 mai”.

Clădirea cu valoare de patrimoniu trebuie respectată

Comunitatea Atelierele Malmaison însemna 46 de artiste și artiști și 11 spații de proiecte și galerii. Acum, în clădire se mai află 25 de ateliere și 7 spații expoziționale. Între galeriile prezente aici se numără H’art, VAGon, Sandwich și /SAC.
Cel mai recent, weekendul trecut, a fost organizată o nouă ediție, a șaptea, a evenimentului Open Doors, iar Atelierele Malmaison s-au bucurat de numeroși vizitatori.

„O parte din artiștii de la etajul întâi nu au putut să reziste și au plecat, alții sunt încă acolo. Noi ne luptăm în continuare pentru acel spațiu. Ne luptăm ca oamenii să înțeleagă că este o clădire cu valoare de patrimoniu, că a aparținut întotdeauna Statului român, nu e problemă de proprietate, că valoarea culturală istorică a ei e importantă. Trebuie să o privim ca pe o moștenire colectivă, a noastră, nu a Iprochim, nu a unui director de la Iprochim sau a unui subsecretar ori secretar de stat de la un minister. Nu e România lor, e a noastră. Clădirea cu valoare de patrimoniu trebuie respectată și tratată ca atare inclusiv de cei care sunt temporar într-o poziție”, a declarat pentru curatorial.ro Alex Radu, curator și fondatorul galeriei /SAC.

El este de părere că Guvernul poate lua partea comunității, dacă există voință. „Ministerul Culturii, din păcate, a venit cu viziunea că, întrucât Iprochim este societate pe acțiuni – nu contează pentru ei că de fapt e deținută de Ministerul Economiei, e proprietate privată sfântă, nu știm a cui –, nu se poate amesteca în decizia unor reprezentanți temporar puși de Ministerul Economiei asupra unei proprietăți a Statului. Deci, Ministerul Culturii spune că nu poate să intervină peste acest lucru… Guvernul se poate implica. Dacă ar exista o voință politică, Guvernul e în măsură să ia o astfel de decizie”.

Ministerul Culturii nu a făcut decât să ofere alternative, însă în alt spațiu artiștii ar trebui să o ia de la zero. „Ceea ce este dureros e că nu se înțelege că aici a fost o inițiativă de jos în sus, s-a creat un punct de infrastructură extrem de important în viața culturală a orașului și nu numai și, în loc să ajuți această inițiativă de jos în sus, cum ar trebui, tu îi pui capac sau întorci spatele la faptul că i se pune capac pe proprietatea Statului”.

Alex Radu concluzionează: „Dacă noi vom pierde această bătălie, va fi un semnal negativ pentru orice inițiativă de acest gen din viitor. Nu pierzi doar Malmaison, pierzi multe alte proiecte. Aici chiar se poate continua. Există puișori pe care Atelierele Malmaison i-a făcut între timp – Atelierele Scânteia. Trebuie să încercăm să dezvoltăm acest tip de atitudini, pentru că Statul nu poate să le facă el. Nu are puterea, știința, banii. Nu e o problemă, ni le facem singuri, dar măcar să ne lase să continuăm. Există speranța să rămânem”.

Foto: interior Atelierele Malmaison 2022; credit foto: curatorial.ro