Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
PORTRET- Alphonse Mucha: Creatorul care a revoluţionat designul de promovare pentru artele spectacolului

PORTRET- Alphonse Mucha: Creatorul care a revoluţionat designul de promovare pentru artele spectacolului

Alphonse Mucha s-a născut pe 24 iulie 1860, în Ivančice, în Moravia. Încă din copilărie, talentul său pentru desen a fost evident. Deoarece a început să deseneze înainte să meargă, mama lui i-a legat un creion de gât, să se poată exprima. Puţine din desenele sale din copilărie au fost păstrate. În biserica din Ivančice pot fi văzute iniţialele artistului, pe care acesta le-a scrijelit în strană.

Viena şi primele lucrări de artist profesionist

Chiar dacă era talentat, Mucha nu a intrat la Academia de Arte Plastice din Praga şi, prin intermediul tatălui său, a lucrat la o instanţă, unde făcea portrete ale persoanelor care erau părţi în procese.

Mesajul dintr-un anunţ, legat de angajarea de pictori de decor în Viena, i-a schimbat viaţa. La 19 ani, Mucha a devenit, practic, artist profesionist.

Dar şederea în Viena a fost mai scurtă de un an, după ce Teatrul Ring, principalul client al angajatorilor săi a luat foc.

În loc să se întoarcă acasă, artistul s-a lăsat în voia sorţii şi şi-a cheltuit banii care îi rămăseseră, călătorind. Aşa a ajuns în Mikulov, un oraş din Moravia, unde crea desene în schimbul cazării şi al unei mese calde. Talentul său a fost remarcat de către contele Khuen Belasi, care i-a devenit mecena.  Această întâlnire i-a schimbat soarta artistului, deoarece contele i-a plătit studiile de artă la Munchen, apoi în Paris.

În 1890, la trei ani după ce a ajuns în Paris, Mucha a rămas fără susţinere financiară şi a trebuit să se întreţină realizând ilustraţii pentru cărţi şi reviste. Dar acest demers l-a făcut să fie remarcat ca ilustrator.

Alphonse Mucha, copertă, 1901, Curatorial

Alphonse Mucha, copertă, 1901

Sarah Bernhardt îi schimbă destinul

Pe 26 decembrie, 1894, Mucha ajuta un prieten şi făcea corecturi pe afişe, când Sarah Bernhardt, starul scenei pariziene, l-a abordat pe patronul afacerii, cerând urgent un afiş pentru „Gismonda”, cel mai nou spectacol al ei.

Cum toţi artiştii de bază ai firmei erau în vacanţa de Crăciun, Mucha a fost ales, mai degrabă din disperare.

Afişul creat de Mucha a revoluţionat lumea acelei industrii – cu o siluetă subţire, culori pastel şi efectul de halo. Lucrarea a avut atât de mare succes, încât colecţionarii din Paris ajunseseră să mituiască persoanele care lipeau afişe, pentru a avea şi ei un exemplar. Mai mult, unii le dezlipeau de pe stâlpi.

Sarah Bernhardt a fost absolut încântată şi i-a oferit lui Mucha un contract pe o perioadă de cinci ani, pentru a realiza scenografie, costume şi afişe. În acelaşi timp, artistul a semnat şi cu Champenois, care producea postere comerciale şi decorative.

Poster pentru F. Champenois imprimeur editeur, 1897, Curatorial

Poster pentru F. Champenois imprimeur editeur, 1897

Exponent al Art Nouveau, dedicat spiritului slav

Afişul pentru „Gismonda” a creat un stil atribuit lui Mucha, care a devenit un exponent al Art Nouveau-ului parizian. Timp de un deceniu, a fost asaltat de comenzi pentru afişe de spectacole, afişe publicitare, coperte de reviste, meniuri, cărţi poştale, calendare.

Era atât de solicitat pentru a crea etichete de produse, de la bijuterii, la mezeluri sau ţesături, încât a avut ideea de a redacta un manual cu tiparele necesare ilustrării stilului de viaţă Art Nouveau. Volumul, „Documents Decoratifs”, a fost publicat în 1902 şi este o enciclopedie a lucrărilor artistului.

În 1899, Mucha a acceptat o comandă din partea guvernului austric, de a decora interiorul pavilionului Bosniei şi Herţegovinei, pentru Expoziţia Internaţională de la Paris. Pentru documentare, Mucha a călătorit în Balcani, iar rezultatul a fost livrat după un an şi jumătate. În această perioadă, s-a ataşat de ideea creării unei epopei slave, care să ilustreze lupta şi victoriile popoarelor slave.

Dar, ca să realizeze acest lucru, avea nevoie de fonduri şi a plecat pe urmele „visului american”, gest care era atunci la modă.

Cei zece ani pe continentul american au fost departe de ceea ce a visat artistul, dar acolo a întâlnit-o pe cea care i-a devenit soţie. De asemenea, milionarul american Charles Crane a decis să îi finanţeze „Epopeea slavă”.

După întoarcerea în Boemia, în 1910, Mucha a petrecut mult timp pentru a crea acest proiect. Picturile monumentale au fost create între 1912 şi 1926, iar în 1928, Mucha şi Charles Crane au dăruit seria oraşului Praga. Singura condiţie era ca acestea să fie expuse în condiţii adecvate. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, picturile au fost puse în depozit şi au fost expuse, din nou, în 1962. În prezent, „Epopeea slavă” este expusă la castelul din Moravsky Krumlov.

Sfârşitul

Alphonse Mucha fost arestat în 1939 de forţe ale Gestapo-ului, după invazia Cehoslovaciei. Deşi a fost trimis acasă după interogatoriu, profund marcat, artistul a decedat în acelaşi an, pe 14 iulie, la aproape 79 de ani. Este înmormântat în Praga. În acest oraş este deschis un muzeu care celebrează opera şi viaţa sa.

Citiţi şi:https://curatorial.ro/arta/city-break-art-praga/