PORTRET – Botticelli, pictor rafinat, intelectual, mistic, reprezentant emblematic al Renașterii italiene
Sandro Botticelli, pictor rafinat, intelectual, mistic, reprezentant emblematic al Renașterii italiene, a fost o personalitate ce s-a încadrat în atmosfera Florenței din secolul al XV-lea, dominată de personalitatea lui Lorenzo Magnificul.
Este unul dintre maeștrii de necontestat ai Renașterii italiene – și într-adevăr ai întregii tradiții artistice occidentale – operele emblematice ale lui Botticelli precum „Primavera”, „Nașterea lui Venus” și „Buna Vestire Cestello” evocă alegorii clasice și teme biblice cu grația supranaturală a liniilor și subtilitatea luminii.
Alessandro di Mariano di Vanni Filipepi s-a născut la 1 martie 1445, într-o casă din Borgo Ognissanti, fiind ultimul membru al unei numeroase familii de meșteșugari. Porecla celui mai mare dintre frații Filipepi era „Botticello” (butoiaș) datorată corpolenței sale, de unde și numele de mai târziu al pictorului. Este la fel de probabil ca meseria fratelui Antonio, aurar și gravor, să fi dat naștere pseudonimul artistului. Antonio îl ia alături de el în atelierul unde se prelucrează aurul și unde învață tainele meseriei.
„Madonnele”, între temele preferate
„Madonna col bambino detta madonna della loggia” – Le Gallerie degli Uffizi
La începutul anului 1460, tatăl său Mariano decide să-l îndemne să devină ucenic în atelierul pictorului Filippo Lippi, unul dintre cei mai mari artiști din acea vreme. În perioada uceniciei, Sandro creează numeroase opere, iconografii. În perioada de formare, Sandro pictează „Madonna cu pruncul și un înger”, care se află la Muzeul Institutului Orfanilor, Florența, „Madonna cu pruncul și un înger”, care este păstrat la Muzeul Fesch din Ajaccio, cel mai vechi tablou al artistului care amintește de „Madonna din Uffizi” a lui Filippo Lippi, „Madonna cu pruncul, Sfântul Ioan și alți doi sfinți” (Galeria Academiei Franceze), „Madonna cu pruncul și doi îngeri” (Galeria Națională din Capodimonte la Napoli), „Madonna din grădina cu trandafiri” (Galeria Uffizi). În aceeași perioadă, pictează „Adorația Magilor” (Galeria Națională din Londra).
În anul 1470, Botticelli și-a deschis propriul atelier și începe să fie cunoscut.
Tabloul „Adorația Magilor”, care este datat între anii 1472 și 1474, a fost pictat probabil pentru un membru al familiei de Medici, Antonio Pucci, se află astăzi la Galeria Națională din Londra.
La începutul anilor 1470, Botticelli a pictat în special portrete. De atunci datează „Portretul Esmeraldei Brandini”, care se află la Londra, Muzeul Victoria și Albert, „Portretul unui tânăr”, păstrat la Palatul Pitti în Galeria Palatină.
Opera enigmatică „Omul cu medalia” (Galeria Uffizi) reprezintă legătura complexă dintre Botticelli și familia De Medici. S-a presupus că figura din acest portret ar aparține lui Piero de Medici datorită prezenței unei medalii care întruchipa profilul tatălui său, Cosimo cel Bătrân.
„Primăvara” și „Nașterea lui Venus”
În anul 1482, după ce termină frescele de la Capela Sixtină, la scurt timp după întoarcerea sa la Florența, Botticelli a început să lucreze la cele două compoziții cele mai recunoscute ale sale: „Primavera” și „Nașterea lui Venus” care, ca subiecte mitologice clasice pictate la o scară monumentală fără precedent, au anunțat renașterea gândirii neoplatonice în Quattrocento. (Fiind compoziții de o frumusețe transcendentă, aceste lucrări continuă să încânte privitorul și astăzi.)
Botticelli a continuat, de asemenea, să producă lucrări religioase mai tradiționale, contribuind cu tablouri la capelele Bardi și San Barnaba și la celebra scenă a vestirii pentru mănăstirea Cestello.
În „Primăvara” a creat o scenă plină de viaţă în care a inclus cele trei graţii, Venus, în centrul picturii, Nimfa, Flora (zeița primăverii ce împrăștie flori și boboci de trandafiri), simboluri ale virtuților feminine de frumusețe, puritate și iubire, iar deasupra lor l-a fost aşezat pe Cupidon, fiul lui Venus, zeul dorinței, al iubirii erotice, al atracției și al afecțiunii. Cele Trei Grații dansează un rondel.
„Nașterea lui Venus” vorbește despre Sandro Botticelli ca fiind un creator al frumuseții sublime, un interpret de excepție în care apare zeița iubirii, cu simbolurile sale complexe.
Printre ultimele proiecte majore ale lui Botticelli s-au numărat suitele de ilustrații pentru „Divina Comedie” a lui Dante, care nu au fost niciodată finalizate, dar care arată desenul magistral și imaginația inventivă a artistului.
Botticelli a murit la 17 mai 17 1510 și a fost înmormântat în afara bisericii Ognissanti unde fusese botezat.
Lucrările lui Botticelli pot fi văzute în Galeria Uffizi din Florența, Muzeul Luvru din Paris și Alte Pinakothek din München, printre multe alte instituții publice proeminente.
Credit foto: Le Gallerie degli Uffizi, National Gallery London
Citiți și: City Break Art – Florența
