Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
DOCUMENTAR – Galeriile Uffizi: o superbă clădire administrativă transformată în casă pentru capodopere

DOCUMENTAR – Galeriile Uffizi: o superbă clădire administrativă transformată în casă pentru capodopere

Galeriile Uffizi, care astăzi găzduiesc unele dintre cele mai mari capodopere ale Renaşterii, au fost create iniţial pentru a fi clădire de birouri în acea perioadă, însă destinul a transformat imobilul dedicat birocraţiei într-unul devotat artei.

Un loc pentru oficiile administrative

Clădirea a fost comandată de către Cosimo I de’ Medici, primul Mare Duce al Toscanei, pentru „uffizi” – anume birourile administrative ale Florenţei. Cel desemnat să realizeze lucrarea a fost Giorgio Vasari, care a venit cu ideea creării unei intrări cu coloane dorice – un stil care emana eleganţă, dar şi severitate.

Construcţia a implicat demolarea cartierului Rione di Baldracca şi a fost inaugurată în 1560, ca loc de lucru pentru magistraţii vremii. Singurul spaţiu care a fost iertat de demolare a fost biserica San Pier Scheraggio, inclusă în proiectul lui Vassari. Această biserică a fost lăcaş de cult până în secolul XVIII.

Vasari a folosit spaţiul în mod genial, oferind efecte dramatice clădirii. Cele 13 birouri ale magistraţilor erau la parter, iar primul etaj a fost rezervat Marelui Ducat, cu ateliere unde erau create obiecte preţioase.

Cosimo I a cerut să fie realizat un pasaj suspendat, care este folosit şi în prezent, între noua clădire şi Palazzo Vecchio. În martie 1565, cu ocazia căsătoriei dintre Francesco I şi Johanna a Austriei, a mai fost realizat un asemenea pasaj suspendat, cunoscut drept Coridorul Vasari, care uneşte Uffizi şi Palatul Pitti. Coridorul a fost rezervat doar locatarilor, până în 1865, când a fost deschis şi publicului.

După moartea lui Vasari (1574), lucrările au continuat sub coordonarea lui Alfonso Parigi şi Bernardo Buontalenti iar clădirea a fost terminată în 1580.

Un spaţiu pentru capodopere

Francesco I, Mare Duce al Florenţei din 1574 până în 1587, a început să adune lucrări de artă pentru primul muzeu din această clădire, care avea spaţiul desemnat la al doilea etaj. În aripa de est se aflau vechi statui şi busturi iar în coridorul adiacent, opere de artă din colecţia Medici.

Tavanele galeriei erau acoperite cu picturi create în stilul consacrat de către Rafael.

Mai mult, alături de galerie, a fost inaugurat şi un teatru, în 1588. Acest teatru a fost sediul senatului, atunci când Florenţa a fost capitala Regatului Italiei (1865 – 1871). Teatrul a fost împărţit în două, în 1889, pentru deschiderea a două spaţii de expoziţie. În prezent, din teatru a mai rămas vestibulul.

Ferdinando I, fratele şi succesorul lui Francesco, a mutat în galerie o colecţie care era găzduită de Palazzo Vecchio. Mai mult, el a comandat crearea de noi încăperi ale Galeriei, printre care Sala de Matematică. Colecţia Galeriei s-a îmbogăţit cu hărţi, arme şi armuri, obiecte care fuseseră până atunci parte din colecţii private.

În perioada lui Ferdinando al II-lea, între 1658 şi 1679, au fost realizate fresce pe tavanul coridorului de vest. Între 1696 şi 1699, Marele Duce Cosimo III a comandat ca acel coridor din care este văzut Râul Arno să fie decorat cu fresce pe teme religioase. Tot atunci a apărut „Fonderia” – unde erau expuse produse farmaceutice şi curiozităţi. Cosimo al III-lea a mutat capodopere din Villa Medici de la Roma la Uffizi.

Pictură, Naşterea lui Venus, de Sandro Botticelli în Galeriile Uffizi, Curatorial

Pictură, Naşterea lui Venus, de Sandro Botticelli în Galeriile Uffizi

Istoria Italiei se împleteşte cu istoria Uffizi

Moartea Marelui Duce Gian Gastone, în 1737 înseamnă încheierea dinastiei Medici. În urma acordurilor de la Viena, din 1735, marile puteri europene acordă gestionarea Marelui Ducat al Toscanei lui Francisc, Duce de Lorena, soţ al Mariei Teresa de Habsburg, moştenitoare a Coroanei.

Colecţia Medici a rămas în posesia oraşului Florenţa, datorită succesiunii din familie. Potrivit Pactului familial scris în acest sens, operele de artă nu puteau fi niciodată luate din Florenţa.

Succesorul lui Francisc a deschis Galeria Uffizi pentru public, în 1769 iar decizia a fost urmată de o reorganizare a galeriei şi comezi pentru statui care să decoreze spaţiile amplei clădiri.

În 1956, primele încăperi ale Galeriei au fost renovate de Giovanni Michelucci, Carlo Scarpa şi Ignazio Gardella. În 2011 o nouă încăpere, proiectată de Adolfo Natalini, a fost creată pentru a face legătura dintre etajul al doilea – spaţiul istoric al Galeriei- cu noile spaţii de la etajul întâi.

În Galeriile Uffizi pot fi admirate capodopere de Rafael, Sandro Botticelli, Michelangelo.

Galeriile Uffizi – un atelier perpetuu

Recent, reprezentanţii Galeriilor au anunţat un masterplan de 50 de milioane de euro, pentru a restaura sculpturile şi fântânile din Grădinile Boboli. Proiectul va dura opt ani.

Aceştia au spus că vegetaţia grădinilor este afectată de încălzirea globală şi trebuie să ia măsuri în acest sens, pentru ca acest spaţiu să rămână moştenire pentru generaţiile viitoare. Proiectul include şi construcţia de anexe dedicate confortului vizitatorilor, precum cafenele sau tablete informative, în aer liber, rezistente la intemperii.

Citiţi şi: https://curatorial.ro/arta/city-break-art-florenta/