PORTRET. Piero della Francesca – maestrul perspectivei și al geometriei în pictură

Piero della Francesca a privit pictura și prin ochi de matematician, făcând din perspectivă, geometrie și proporții elementele definitorii ale stilului său. În tablourile pe care le-a pictat, personajele, clădirile și peisajele sunt așezate în compoziții riguros construite, în care spațiul capătă profunzime, iar formele se leagă prin raporturi atent calculate. Lumina clară, culorile temperate și figurile statice, cu o prezență solemnă, creează o atmosferă calmă specifică lucrărilor sale.

Cine a fost Piero della Francesca

Piero della Francesca s-a născut cu numele Piero di Benedetto di Piero. În documentele vremii este adesea menționat ca „Piero di Benedetto”, numele sub care a rămas cunoscut, „della Francesca”, fiind folosit în familia sa înainte să se nască.
Pictor, matematician și teoretician al artei, a fost una dintre figurile importante ale Renașterii italiene din secolul al XV-lea.

Când s-a născut Piero della Francesca și cum s-a format ca artist

Piero di Benedetto di Piero s-a născut la Borgo Sansepolcro, în Toscana. Cercetări diferite plasează data nașterii sale în primele două decenii ale secolului al XV-lea, cel mai frecvent în jurul anilor 1412 – 1415. A fost primul dintre cei șase copii ai unei familii înstărite, implicate în comerț. Tatăl său, Benedetto di Piero, era tăbăcar și comerciant de piei, iar mama, Romana, era originară din Monterchi.

Potrivit Enciclopediei Treccani, Piero della Francesca ar fi urmat școala de gramatică până la al doilea nivel și ar fi studiat matematica încă din tinerețe. Scrierile sale de mai târziu arată și că știa să citească în latină.

Informațiile despre începuturile sale artistice sunt fragmentare, însă documentele arată că în 1436 colabora cu pictorul Antonio d’Anghiari, iar trei ani mai târziu se afla la Florența, unde lucra împreună cu Domenico Veneziano la frescele bisericii Sant’Egidio.

La Florența, Piero della Francesca a intrat în contact cu noile preocupări ale Renașterii timpurii pentru perspectivă, volum și organizarea spațiului, vizibile în lucrările lui Masaccio și în cercetările lui Filippo Brunelleschi. Tot aici, colaborarea cu Domenico Veneziano i-a cultivat interesul pentru efectele luminii și pentru armonia cromatică, trăsături care se vor regăsi mai târziu în stilul său.

O mare parte din viața lui Piero della Francesca a fost legată de Sansepolcro, însă comenzile artistice l-au purtat și la Florența, Rimini, Arezzo și Urbino.

Cum s-a conturat parcursul artistic al lui Piero della Francesca

După experiența florentină, Piero della Francesca a lucrat în mai multe orașe și la curți importante din Italia:

la Rimini, unde a realizat comenzi pentru Sigismondo Pandolfo Malatesta;

la Arezzo, unde a realizat ciclul de fresce „Legenda Adevăratei Cruci”, una dintre cele mai ample lucrări ale sale;

la Urbino, unde a intrat în cercul lui Federico da Montefeltro. Din această perioadă datează și celebrele portrete ale ducelui și ale soției sale, Battista Sforza.

„Polipticul Misericordiei” se numără printre primele comenzi importante ale lui Piero della Francesca. Lucrarea a fost realizată pentru Confraternitatea Misericordiei din Sansepolcro și o are în centru pe Fecioara Maria, care îi adăpostește sub mantia sa pe membrii confraternității și pe credincioși. În jur sunt reprezentate mai multe figuri de sfinți, iar în partea superioară apar scene precum Răstignirea și Buna Vestire. Astăzi, se află la Museo Civico din Sansepolcro, orașul său natal.

Pe măsură ce activitatea sa artistică s-a maturizat, legătura dintre artă și matematică s-a conturat tot mai clar în preocupările lui Piero. Nu s-a limitat la folosirea practică a perspectivei, ci a studiat-o și teoretic. În „De prospectiva pingendi” a explicat, prin metode geometrice, cum pot fi reprezentate obiectele în spațiu și cum se modifică proporțiile lor în funcție de poziția privitorului. A scris și despre aritmetică și corpuri geometrice, preocupări care arată cât de strâns lega pictura de studiul matematicii.

Cele mai populare lucrări ale lui Piero della Francesca

Unele dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Piero della Francesca arată foarte clar cum transforma geometria și perspectiva în instrumente ale picturii.

Botezul lui Hristos

„Botezul lui Hristos” a fost realizat pentru biserica San Giovanni Battista din Val d’Afra. Hristos ocupă axa centrală a compoziției, iar deasupra lui se află porumbelul care simbolizează Duhul Sfânt. Personajele, copacii și peisajul sunt organizate într-un echilibru atent calculat, iar diferențele de dimensiune și cursul râului conduc privirea spre fundal. Perspectiva și structura geometrică dau scenei profunzime și coerență, fără a domina vizual compoziția.

Flagelarea lui Hristos

„Flagelarea lui Hristos” este una dintre cele mai analizate picturi ale lui Piero della Francesca. Scena biblică se desfășoară în partea stângă, în fundal, într-un spațiu arhitectural construit riguros în perspectivă, în timp ce în dreapta, mult mai aproape de privitor, apar trei bărbați. Pardoseala, coloanele și liniile arhitecturii conduc privirea în profunzimea încăperii și și pun în evidență raporturile atent calculate dintre dimensiuni și distanțe.

Învierea

Fresca „Învierea” a fost pictată în clădirea care găzduiește astăzi Museo Civico din Sansepolcro. Hristos se ridică din mormânt și privește direct spre spectator, în timp ce soldații însărcinați cu paza dorm în partea de jos a scenei. Poziția frontală și stabilitatea corpului său îi dau o prezență monumentală, iar diferența dintre punctul de vedere folosit pentru Hristos și cel al soldaților arată că Piero della Francesca adapta regulile perspectivei în funcție de efectul vizual urmărit.

Madonna del Parto

În fresca „Madonna del Parto”, Fecioara Maria este reprezentată însărcinată, în picioare, sub un baldachin ale cărui draperii sunt deschise de doi îngeri așezați simetric. Compoziția este simplă și echilibrată, iar poziția Mariei și gestul mâinii așezate pe abdomen îi oferă imaginii solemnitate și calm.

Portretele lui Federico da Montefeltro și Battista Sforza

Dipticul cu Federico da Montefeltro și Battista Sforza, păstrat la Galeriile Uffizi, este alcătuit din două panouri separate, așezate unul lângă celălalt. Federico apare pe panoul din stânga, iar Battista pe cel din dreapta, amândoi reprezentați din profil și orientați unul spre celălalt. În spatele lor se desfășoară același peisaj, ceea ce leagă vizual cele două imagini și le face să funcționeze ca o singură compoziție.

Moartea lui Piero della Francesca

Piero della Francesca a murit la 12 octombrie 1492, la Sansepolcro, orașul său natal. Data este confirmată și de Museo Civico din Sansepolcro, iar Treccani consemnează înmormântarea sa în Badia orașului, vechea abație ulterior Catedrala din Sansepolcro.

Curiozități despre Piero della Francesca

Luca Pacioli, unul dintre matematicienii importanți ai Renașterii, îl numea „monarhul matematicienilor”, semn al reputației pe care Piero o avea și dincolo de pictură.

După moartea lui Piero della Francesca, faima lui de pictor a intrat pentru câteva secole într-un con de umbră. Interesul pentru opera sa a crescut din nou în secolul al XX-lea, mai ales după publicarea monografiei lui Roberto Longhi din 1927.

Fresca „Învierea” este legată de o poveste neobișnuită din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1944, căpitanul britanic Anthony Clarke a oprit bombardarea orașului Sansepolcro, amintindu-și că acolo se afla pictura pe care scriitorul Aldous Huxley o lăudase drept una dintre marile capodopere ale artei.

Prin modul în care a unit rigoarea intelectuală cu sensibilitatea artistică, Piero della Francesca ocupă un loc aparte în istoria Renașterii. Opera sa nu impresionează prin dramatism sau exuberanță, ci prin echilibru, precizie și o liniște care obligă privirea să se oprească asupra construcției imaginii.