Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
PORTRET. Salvador Dalí – excentricul, maestrul iluziilor optice, creatorul ceasurilor care se topesc, eternul îndrăgostit de Gala

PORTRET. Salvador Dalí – excentricul, maestrul iluziilor optice, creatorul ceasurilor care se topesc, eternul îndrăgostit de Gala

Omul, maestrul, enigma, Salvador Dalí este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti din lume. Picturile sale, realizate cu o curajoasă tehnică, nemaiîntâlnită până în epoca sa, a făcut pionierat în tot ceea ce înseamnă expresia artistică, arată reprezentanţii Muzeului Dalí din Florida.

Salvador Dalí s-a născut pe 11 mai, 1904. Tatăl său era notar iar mama, Felipa Domenech, a fost protectoarea tuturor obiceiurilor excentrice ale micuţului. Faptul că tatăl era ateu iar mama, o catolică devotată, l-a făcut pe copil să absoarbă contradicţiile şi paradoxurile, încă de la o vârstă fragedă când, de altfel, şi-a arătat talentul artistic. Cu timpul, tânărul s-a depărtat de tatăl autoritar, dar imaginea acestuia din urmă i-a hrănit de multe ori imaginaţia şi arta.

Datorită acestei figuri paterne, Salvador Dalí a fost înscris la o şcoală cu predare în limba franceză, limbă pe care, de altfel, a folosit-o toată viaţa sa adultă.

Revolta şi ieşirea din tipare

Anii ’20 sunt asociaţi deseori cu excentricitatea, aşa că existenţa artistului în această perioadă s-a potrivit, intuitiv, cu vremurile. La patru ani după ce a fost acceptat la Academia de Artă „San Fernando” din Madrid, Dalí a fost exmatriculat pentru că a refuzat să fie testat la Teoria Artei, afirmând că profesorii sunt incapabili să îl evalueze.

A experimentat futurismul, impresonismul, cubismul şi a cunoscut, după câteva vizite la Paris, prin intermediul lui André Breton, suprarealismul. În 1925, a avut prima sa expoziţie solo, la Barcelona. După ce a părăsit Academia de Artă, s-a întors în Catalonia, unde opera sa a căpătat nuanţe tot mai bizare şi mai groteşti.

sotheby's angelus

Maestrul este exclus din cercul oficial al suprarealiştilor

Dalí a fost exclus din grupul suprarealiştilor după un aşa-zis „proces”, în 1934, deoarece se declara apolitic şi era în conflict cu liderul, André Breton.

Când a început Războiul Civil în Spania, în 1936, artistul şi soţia au decis să rămână la Paris, unde stilul său a evoluat. Principala sa influenţă era psihanaliza lui Sigmund Freud, pe care, de altfel, l-a cunoscut în 1938. Un an mai târziu, Dalí a fost exclus oficial din grupul suprarealiştilor.

Dalí şi Gala au petrecut mare parte a anilor ’40 în Statele Unite ale Americii, fugind de a Al Doilea Război Mondial. În această perioadă, MoMA a prezentat prima retrospectivă a artistului, care, de data aceasta, îşi exprima talentul în film. A colaborat cu Alfred Hitchcock pentru a crea secvenţe onirice incluse în „Spellbound”. Ulterior, Salvador Dalí a fost angajat de Walt Disney, pentru a-şi aduce contribuţia la storyboard-uri pentru „Destino”.

Întors în Catalonia, Dalí a intrat, spun specialiştii, într-o perioadă „clasică” a carierei sale. Atunci a creat 19 pânze de mari dimensiuni, cu imagini inspirate de teme religioase, ştiinţifice sau istorice, anume, ceea ce numea Dalí „misticism nuclear”. A cultivat o obsesie pentru ADN, divinitate, geometrie şi a început să creeze tablouri care erau adevărate iluzii vizuale. Re-apropierea sa de religie l-a făcut să se căsătorească din nou cu Gala, muza, iubirea vieţii lui, de data aceasta în cadrul unei ceremonii catolice.

Devine fascinat de ştiinţă şi de nemurire

În anii ’60, ştiinţa şi spaţiul au devenit inspiraţie principală pentru el, de unde şi operele sale care  provoacă privirea şi par tridimensionale. Dar era preocupat în special de o a patra dimensiune – nemurirea.

În ciuda problemelor de sănătate, venite odată cu vârsta, Dalí a continuat să lucreze neobosit, având ca scop examinarea vieţii din toate unghiurile. A provocat normele vizuale cu imaginile sale holografice şi stereoscopice şi s-a dedicat deschiderii Teatro-Museo Dalí, creat la mică distanţă de locul naşterii sale. A fost celebrat cu retrospectve în instituţii de cultură din lumea întreagă.

După moartea Galei, Dalí a pictat din ce în ce mai puţin. Fascinat în continuare de ideile legate de imortalitate şi a patra dimensiune, a realizat lucrări matematice, care provocau canonul artelor plastice. În 1984 a fost grav rănit într-un incendiu la castelul său din Púbol şi şi-a petrecut restul vieţii într-un scaun cu rotile. Prietenii şi admiratorii l-au mutat la Teatro-Museo din Figueres, unde a murit pe 23 ianuarie, 1989, la vârsta de 84 de ani.

Opera sa a fost împărţită între Madrid şi Catalonia iar lucrările sale sunt expuse şi licitate şi acum, în lumea întreagă.

O parte a operelor sale fantastice este găzduită de Muzeul Dalí din St. Petersburg, Florida

Muzeul din Statele Unite ale Americii este rezultatul eforturilor unor îndrăgostiţi de opere marelui artist şi a fost deschis în 1982. Este un omagiu adus acestuia, cu opere nepreţuite, de la tablouri grandioase cu iluzii optice din care apare, de multe ori, iubita sa Gala, fie ca obiect al dorinţei, fie ca Madonă, până la obiectele minuţios realizate de el, precum telefonul care are un homar în loc de receptor.

Inclusiv grădina din afara muzeului este populată cu ilustrări de făpturi fantastice care se regăsesc în opera artistului.

De altfel, naşterea acestui muzeu a fost documentată de The New York Times într-un amplu articol. Atunci, muzeul era estimat la 2 milioane de dolari. Conţinea 93 de lucrări în ulei, 200 de acuarele, 1.000 de lucrări de grafică, alături de filme, sculpturi, obiecte şi 2.500 de volume despre opera lui Dalí. Toate au fost rezultatul eforturilor cuplului A. Reynolds Morse şi Eleanor Morse din Cleveland, prieteni ai artistului şi ai soţiei acestuia, timp de patru decenii.

Colecţia a fost evaluată la 35 de milioane de dolari şi doar în Florida au găsit cei doi pasionaţi un loc de expunere care să respecte dorinţa lor – donaţia să rămână neatinsă. Restul muzeelor doreau să expună o parte şi să vândă restul de opere.

La evenimentul de deschidere nu a fost prezent artistul, deoarece în acea perioadă, soţia lui îşi fracturase şoldul. În schimb, a trimis, printr-un oficial al statului spaniol, un vas de lut cu pământ din grădina sa, relata The New York Times, în 1982.

Lucrări semnate de Dalí pot fi admirate, de la jumătate lunii mai, la Art Safari, în Bucureşti.

Credit foto 2: Sotheby’s – Salvador Dali, „L’Àngelus”